Semnăturile majorității covârșitoare a primarilor din raionul Orhei stau pe o scrisoare critică la adresa autorităților UE. Potrivit documentelor publicate pe site-ul jurnal.md, adresări similare au fost semnate de 713 primari din întreaga țară. Singurul primar din raionul Orhei, care nu a semnat scrisoarea, este cel din Vatici, Ruslan Vascan.
Reprezentanţii administraţiilor publice locale se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a asistenţei macrofinanciare, care, potrivit lor, ar fi fost luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău.
În aceeași zi de miercuri, 18 iulie, într-o altă scrisoare către oficialii europeni, 27 de președinți de raioane, printre care și președintele raionului Orhei, Tudor Golub, s-au declarat dezamăgiți de suspendarea finanțării din partea UE.
Pe de altă parte, într-un interviu pentru Europa Liberă directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, constată că o astfel de adresare ar fi în dezavantajul guvernării, deoarece problemele abordate în cazul dat sunt de cu totul alt ordin decât cele ce țin de competența administrației publice locale.
Tot într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentarul PPEM, Cristian Preda recomandă politicienilor de la nivel local din Republica Moldova să-i tragă de mânecă pe Filip, pe Candu, pe Plahotniuc, pe Dodon, dacă vor într-adevăr ca Bruxelles-ul să sprijine în continuare Republica Moldova.
Acum două săptămâni, Parlamentul European a adoptat la inițiativa a 5 grupuri parlamentare din acest for o Rezoluţie referitoare la Republica Moldova, ca urmare a invalidării alegerilor locale din Chişinău. Prin această Rezoluţie Parlamentul European recomandă Comisiei Europene să suspende asistența macrofinanciară pentru țara noastră.
Printre altele, în rezoluție se spunea că PE își reiterează îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de independență a sistemului judiciar, și în special față de cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici; invită autoritățile moldovene să reformeze sistemul judiciar, inclusiv numirea noilor judecători, astfel încât să împiedice sistemul judiciar să intervină în procesul politic și electoral sau să submineze în orice alt mod voința poporului din Moldova exprimată în mod democratic.