Bugetul Orheiului, mai mare către anul electoral 2019. Proiectelor “la iniţiativa lui Ilan Șor” le-au fost favorabili factori externi// Analiză

În perioada anilor 2015-2018, bugetul Primăriei  Orhei a descris  zigzaguri:  a căzut    de la un nivel relativ înalt, iar apoi a urcat şi mai sus. Concludente în acest sens sunt datele privind  executarea bugetelor în  precedenţii patru  ani, care pot fi găsite în  deciziile Consiliului local Orhei (tabel 1).

La începutul perioadei (an.2015),  veniturile şi  cheltuielile  au fost mai mari decât la mijlocul acesteia  (2016, 2017),  iar la sfârşitul perioadei (2018)   au crescut semnificativ. Astfel, către  cele două scrutine electorale din 2019 – parlamentar şi local general, conducerea Orheiului a ajuns  bine dotată din punct de vedere financiar.

În  2015, prima jumătate a căruia a trecut sub administrarea precedentei  puteri locale,  care a fost  înlocuită în rezultatul alegerilor   din luna iunie  a acelui an,   veniturile au constituit   62 183 800 lei, iar cheltuielile –  58 830 800 lei. Au urmat doi ani de declin serios, în schimb,  în 2018 s-a  produs   un salt remarcabil:  venituri  – 84 670 200 lei;  cheltueli – 83 935 200 lei.

Tabel 1

Notă: Deciziile Consiliului orăşenesc Orhei (din 2017 -   Consiliu municipal, CM)  privind  bugetele executate în  anii  2015-2018  au fost  publicate   pe pagina web  a  Pimariei, însă   doar cele pentru ultimii doi ani -  2017 şi 2018 conţin şi anexe,   care arată  ce indicatori  au condus la  sporirea sau diminuarea bugetului. Anexele publicate oferă posibilitatea de a face o comparaţie,  cel puţin,  cu indicatorii bugetari din aniii imediat precedenţi   – 2016 şi 2017.   

Bugetul-2018 în cifre, comparaţii şi declaraţii

Bugetul-2018 a fost aprobat în mărime  de 62 846 800 lei la venituri şi 72 775 400 lei  la cheltuieli. În cursul  anului, bugetul a fost modificat de aproape 20 de ori, la   şedinţele   CM Orhei,  convocate covârşitor   extraordinar şi desfăşurate în ritm alert.   În final, s-a ajuns  la următoarele cifre  precizate:  venituri  – 86 551 100   lei, cheltuieli – 94 203 600 lei. Executarea s-a dovedit a fi, totuşi,  ceva mai slabă: veniturile  – 97,8%, iar cheltuielile 89,1% din sumele preconizate.

În pofida devierilor  negative,  anul bugetar  2018 a lăsat cu mult în urmă anul 2017, când  deja se prefigurase  o redresare  a situaţiei financiare, după deteriorarea drastică din 2016.  În raport cu 2017, veniturile s-au majorat  cu 43,6 % sau cu  25 700 300  lei. Şi mai  impresionantă este comparaţia cu anul 2016, faţă de care s-a înregistrat o creştere  cu  84%,  în mărime  de   38 489 900  lei .

Structura veniturilor

Transferurile de la bugetul de stat au constituit aproape o jumătate din totalul celor   84 670 200 lei, intraţi în bugetul municipalităţii în anul 2018 –   peste 43%  sau 36 509 500 lei. In raport  cu 2017, aceste transferuri s-au majorat cu 6%, iar faţă de 2016 şi mai mult – cu 49%.

 Mai bine de o jumătate din totalul veniturilor din anul trecut sau aproape  54%  au fost venituri de bază. Acestea au constituit  45 192 100 lei.

 Alţi  2 870 600 lei au provenit din comercializarea  de către instituţiile publice a mărfurilor şi serviciilor  şi 98 000 lei –  din vânzarea apartamentelor.

Declaraţiile lui  Ilan Șor

La sfârşitul anului 2018, primarul de atunci,  Ilan Șor,  a declarat că  timp de 3  ani a reuşit să majoreze  bugetul de 3 ori.  Fostul edil a explicat performanțele la capitolul veniturilor proprii  prin crearea locurilor de muncă, administrarea corectă a impozitelor și taxelor,  reglementarea activității agenților economici. Șor a mai afirmat că, în 2018,  trei cariere de piatră,  care înainte  nu plăteau impozite, au adus  la buget 4,2 milioane de lei, iar întreprinderea municipală “Hotelul Codru” – o   jumătate de million de lei  sau  de aproape 100 de ori mai mult faţă de doar câteva mii, în trecut.

 Ilan Șor a făcut aceste declaraţii cu puţin timp înainte de a  se înscrie oficial în cursa electorală pentru alegerile în Parlamentul republicii. Fără a oferi prea multe detalii, fostul edil a acreditat ideea că  meritul pentru  creşterea bugetară şi pentru alte îmbunătăţiri de la  Orhei îi aparţine şi a promis   să realizeze “obiective similare la nivelul întregii țări”.

Factori şi resurse care realmente au mărit bugetul

Impozitele reţinute de la persoane  fizice

Din 2016 până în 2018,  suma impozitelor  reţinute din veniturile persoanelor fizice, rămase  în bugetul Orheiului,  s-a  mărit de mai bine de două ori (tabel 2).  Dublarea nu a depins de autorităţile locale, ci  s-a datorat    unor factori externi favorabili – modificărilor  legislative operate de autorităţile centrale, dar  şi extinderii unui investitor străin la Orhei.    

În luna aprilie  2017,  au intrat  în vigoare noile prevederi din Legea  privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, în baza cărora Orheiul şi alte şase oraşe au obţinut statut de municipiu.  Parlamentul a modificat şi  Legea  privind finanţele publice locale, care a permis ca în bugetul de grad municipal să fie reţinută o cotă mai mare de impozite. Datorită modificării, cota defalcărilor de la impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice şi  rămasă în bugetul municipalităţii s-a mărit de la 20% la 35%.

În luna octombrie  2017, la Orhei s-a încheiat construcţia Fabricii de cablaje auto. Întreprinderea a fost deschisă în rezultatul extensiunii   Zonei Economice Libere Bălţi,  realizată din investiţia companiei japoneze Sumitomo Electric Bordnetze GmbH. Datorită acestui fapt, a fost creat un  număr impunător de  locuri de muncă noi. In prima fază, la fabrică erau 470 de salariaţi, iar până la finele anului  2018,   numărul acestora a trecut de 2500 de angajaţi de la care s-a reţinut impozit pe venitul din salariu. Administraţia întreprinderii a anunţat că şi în 2019  continuă  majorarea  efectivului  de lucrători, cărora le oferă un salariu  iniţial de 7000 lei.

În anul 2018, impozitele pe venitul persoanelor fizice  au fost pe primul loc  printre  resursele de venit de bază  ale municipalităţii. Acestea au însumat 18 381 300 lei, iar   partea leului a revenit impozitului pe venitul reţinut din salariu, care a fost  executat în mărime  de 17 695 300 lei. Acest impozit s-a ridicat la  peste 20% din totalul  veniturilor, sporind faţă de 2017 cu 8 944 400 lei, iar faţă de 2016  cu  10 477 800 lei.

Tabel 2

Taxele locale

Pe seama a zece taxe pentru servicii specifice,  în bugetul-2018 s-au adunat 10 576 900 lei (tabel  3). Veniturile la acest capitol au sporit   cu cca 28%  în raport cu anul 2017 şi  ceva mai puţin –  cu 25%,   în raport cu anul 2016 .  Asta, deoarece în 2017 s-a înregistrat   o diminuare  a taxelor colectate.

În 2018, un trend ascendent, dar şi    o pondere importantă  l-au avut trei taxe, care au completat bugetul cu suma totală de  9 462 600 lei. Acestea sunt:  taxa  pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – 6 334 500 lei;  taxa  pentru amenajarea teritoriului – 1 618 200 lei;  taxa de piaţă – 1 509 900 lei.  

Tabel 3

Restul taxelor  figurează cu sume mai modeste,  iar unele au  şi regresat  în  comparaţie cu anii precedenţi (tabel 4). O scădere dramatică faţă de anul 2017,  de mai bine de 3 ori,  a înregistrat taxa de aplicare a simbolicii locale. Potrivit unor agenţi economici din Orhei, la simbolica locală aplicată pe mărfuri şi servicii  se renunţă ca răspuns la practica  municipalităţii de majorare excesivă  a  taxelor. 

Se află în declin şi veniturile de la taxa  pentru dispozitivele publicitare. Chiar dacă în 2018 s-au adunat ceva mai mulţi bani  în comparaţie  cu 2017, această sumă nu a ajuns nici la jumătatea nivelului din anul 2016. Diminuarea veniturilor de la taxa  menţionată, dar şi de la taxa pentru (am)plasarea publicităţii este  urmare a demontării panourilor publicitare din  Orhei, dispusă de Ilan Șor aproape imediat ce a ocupat  fotoliul de primar.  Dispoziţiile primarului de  anulare a autorizaţiilor publicitare  înainte de termen au fost contestate de către  unii agenţi eonomici, care au reuşit să îşi demonstreze  dreptatea  prin intermediul judecăţii.

Tabel 4

În bugetul-2018, taxelor pentru servicii specifice le-au revenit   aproape 12,5% din totalul veniturilor. Acest indicator putea fi şi mai înalt, în cazul în care  conducerea Orheiului  reuşea să realizeze o serie de majorări  ale unor taxe locale.    Printre acestea  se numără şi cele  în mărime de  500% până la 600% pentru comercializarea articolelor de tutun şi/sau băuturilor alcoolice.

 În timp ce municipalitatea  a promovat  majorările respective cu titlu de  luptă cu tabagismul şi alcoolismul, comercianţii  au denunţat un şir de  nereguli în procesul aprobării taxelor majorate şi faptul că pe această cale sunt împinşi spre faliment. Zece agenţi economici din Orhei au acţionat autorităţile publice locale   în judecată şi,  de curând, după mai bine de un an de litigiu,  au obţinut câştig de cauză în prima instanţă.

Notabil e şi faptul că mjorarea taxelor anti-tutun şi anti–alcool  a fost precedată  de aprobarea de către edilii orheieni a deschiderii câtorva unităţi comerciale, specializate  pe vânzarea articolelor de tutun şi băuturilor alcoolice. Activitatea  acestor  unităţi  din cadrul   întreprinderii   municipale “Achiziţii, Comerţ şi Pieţe”  nu a durat însă mult – ele au fost  închise până la sfârşitul anului 2018.

Donaţiile

În   bugetul anului trecut,  un rol important  l-au jucat    donaţiile  din surse interne. Această  metodă de completare a bugetului local  a început să fie practicată la ceva vreme după  instalarea omului de afaceri  Ilan Șor în fruntea Primăriei. Indată ce a câştigat alegerile din 2015, edilul a anunţat că nou creata Asociaţie Obştească  (AO) “Pentru Orhei” va asigura promisiunile pe care el le făcuse  în campania electorală.

Însă sume  de luat în seamă au început să vină   în bugetul local abia   în anul trecut. Dacă timp de  doi ani –2016 şi 2017, în bugetul Orheiului de la AO “Pentru Orhei”  au intrat 125 000 lei, apoi în  anul preelectoral   2018, preponderent în a doua parte a acestuia, a venit   o sumă de aproape 75 de ori mai mare –  9 363 400  lei. (tabel 5). 

Donaţiile au  constituit   11% din totalul veniturilor pentru   anul 2018. Cu toate acestea, în raport cu bugetul precizat, care prevedea că sumele donate  vor ajunge la 13 436 900  lei, executarea  s-a dovedit a fi mai  redusă  – la nivel de  70%. 

Tabel 5

Renta

În anul 2018,  veniturile provenite din  arenda terenurilor cu altă destinaţie decât cea agricolă (renta) s-au majorat  faţă de 2017 de 5 ori, în timp ce faţă de 2016 – doar de 2 ori (tabel 6).

 Renta în sumă de 2 227 600 lei a fost plătită de către carierele de calcar, despre care Ilan Șor  declara  că au vărsat în  buget  4,2 milioane de lei şi că,    anterior,  nu au plătit impozite. Suma realmente achitată de cariere în 2018,  sub formă de rentă,  a urmat unor contracte de arendă cu modul de folosinţă pentru exploatări miniere,   pe care  Primăria le-a încheiat  cu întreprinderile respective.

În acelaşi timp,  datele  privind executarea bugetelor în ultimii trei ani arată că o scădere radicală – de două ori, a achitărilor a avut loc în anul 2017, după ce, în anul precedent, 2016, suma a constituit 1 041 800  lei.

 Oscilarea achitărilor este explicată de  scandalul răsunător  care a izbucnit în 2016 şi  a culminat cu două acţiuni  în judecată. Primăria a acuzat carierele întreprinderilor   “Ordonatcom” SRL şi “Ivanos”  SRL  că nu plătesc impozite şi fac exploatări ilegale pe  pământul oraşului. La rândul lor, cele două firme au invunuit  autorităţile locale  de şantaj şi tentativă de preluare a afacerilor.  Litigiile  s-au încheiat în prima jumătate a anului 2018, cu  tranzacţii de împăcare.

Tabel 6

Întreprinderile municipale

Faptul majorării   bugetului din contul   întreprinderilor municipale (IM)  şi, în special, al IM “Hotelul Codru”, care a fost menţionat  la sfârşitul anului 2018 de către  ex-primarul Ilan Sor,  nu poate fi verificat şi confirmat  prin   informaţii  existente în spaţiul public.  În acelaşi timp, datele privind executarea  bugetelor pentru precedenţii doi ani, care au fost  publicate pe pagina web a Primăriei, denotă  că  defalcările de la  profitul net al  IM-urilor  s-au  micşorat brusc  în perioada mandatului actualei puteri locale. Sumele dividendelor de la  profitul net  s-au redus în 2018 de aproape 9 ori faţă de  2017 şi de aproape 30 de ori faţă de 2016  (tabel 7).

Tabel   7

Totodată, este foarte probabil  că, în cazul I.M.  “Servicii Comunal Locative Orhei”,   s-a  produs o  creştere a veniturilor, după ce, din anul 2018, aceasta  a început să primească  sume importante de bani din bugetul local.  Asta,  datorită unor condiţii special create pentru întreprinderea subordonată de către autorităţile locale. Cum ar fi, de exemplu, delegarea către aceasta atât a dreptului de gestiune a serviciului  public   de întreținere a infrastructurii rutiere, cât şi al celui  de   întreţinere şi protejare a spaţiilor verzi  din municipiu.

Insă cifre exacte care, fie şi tangenţial, ar indica asupra  stării  financiare  a  intreprinderilor municipale, pot fi găsite     doar în unele acte oficiale  ale autorităţilor locale. Pe această cale,  se poate  conchide că, bunaoară, activitatea  I.M. “Orhei-Transport” e însoţită de probleme financiare, de vreme ce întreprinderea  nici nu a fost inclusă într-o recentă decizie   a CM Orhei despre repartizarea profitului net din anul trecut.

Or, în perioada 2015-2018, niciuna dintre cele şase IM-uri  nu a publicat dări de seamă anuale şi nu a ţinut raport în faţa   fondatorului său – CM Orhei, ignorînd  cererile   unor consilieri din opoziţie, care  s-au arătat îngrijoraţi de  activitatea şi  situaţia  economico-financiară  a acestor  agenţi economici. La fel, în pofida faptului  că, cu aproape un an în urmă,    “Hotelul Codru” a fost obligat de CSJ să ofere rapoartele de activitate şi alte informaţii de interes public, solicitate de  jurnaliştii  din  presa locală, hotărârea irevocabilă a magistraţilor nu a fost executată până  în prezent.  

Cheltuieli bugetare mai mari – mai multe dividende electorale

În anul preelectoral 2018, partea de cheltuieli a bugetului Primăriei Orhei a crescut semnificativ, ajungând la 83 935 200 lei. In raport cu precedenţii doi ani – 2017 ( 54 458 900 lei) şi  2016 (42 918 600 lei) la partea de cheltuieli  s-a produs un spor de aproape 55% şi, respectiv,  100%.

Diferenţa pozitivă dintre ani a fost făcută nu doar de  mărimea totală a  sumelor cheltuite, dar şi de consistenţa  anumitor categorii de cheltuieli.

Cheltuielile la  capitolul  “Dezvoltarea serviciilor de locuinţe şi gospodăriei comunale”  au fost de  19 112 100 lei  si au sporit faţă de 2017 cu 62,2% . Pentru subcapitolul “Iluminare stradală”  au fost utilizaţi  6 772 800 sau de mai bine 2 ori mai mulţi bani  în raport cu anul precedent.

 În Analiza cheltuielilor bugetare, publicată de Primărie,  nu există date distincte referitoare la  cheltuielile pentru lucrările de  amenajare  şi modernizare a curţilor  blocurilor localive din Orhei, care au demarat în 2018. Totuşi,   se poate prezuma că acestea au fost efectuate din contul altor  12 338 300 mii lei,  indicaţi la subcapitolul cu  aceeaşi denumire – “Dezvoltarea serviciilor de locuinţe şi gospodăriei comunale”, aceste cheltuieli sporind  cu 54%  în raport cu 2017.

În anul trecut,  s-au majorat exponenţial –  de circa 4  ori –  cheltuielile destinate “dezvoltării drumurilor”. Acestea au constituit 23 032 900 lei faţă de 6 113 800 lei, în 2017.

Numai cheltuielile pentru drumuri şi iluminarea stradală  au însumat 29 805 700  lei şi s-au ridicat  la o treime  din totalul cheltuielilor executate în  anul  2018.

Deşi banii din donaţii au fost mai puţini cu mai bine de 4 000 000 lei decât se aştepta, suma consistentă de peste 9 000 000 lei, reflectată în buget, a fost direcţionată la: cheltuieli curente pentru susţinerea bugetului local de nivelul I – 153 400 lei; cheltuieli curente pentru instituţii bugetare – 1 520 600 lei; cheltuieli capitale pentru instituţiile bugetare – 7 689 400 lei. În context, de amintit că, în seria proiectelor pe larg mediatizate, ca fiind realizate “la iniţiativa lui Ilan Șor”, se numără şi cel de susţinere financiară a cetăţenilor reveniţi din străinătate, dar şi cel de modernizare a instituţiilor preşcolare din Orhei, care, la sfarşitul anului 2018, a fost demonstrat pe exemplul grădiniţei nr.5.

Activităţile  din contul mijloacelor  bugetare   i-au oferit primarului de atunci, Ilan Șor, şi reprezentanţilor  partidului care îi poartă numele posibilitatea de a  ilustra  realizările din Orhei  în cadrul campaniei electorale pentru parlamentarele din februarie 2019,  şi de a promite că, în cazul accederii în Parlament,  la fel de multe lucruri vor fi făcute  şi în alte localităţi ale republicii.

Bugetul anului electoral-2019

Pentru anul curent  a fost planificat un nou salt bugetar. Conform datelor bugetului-2019 care, de la aprobare, a fost modificat  în creştere deja de câteva ori,  se preconizează că atât veniturile, cât şi cheltuielile vor atinge niveluri-record, trecând la ordinul    sutelor de milioane de lei.

Ultimele cifre din  documentul financiar al acestui an electoral, în care vor avea loc şi alegeri locale,  arată venituri în sumă  de    108 468 500  lei, iar cheltuieli şi mai mari – de   125 988 400  lei. Din suma  totală a cheltuielilor preconizate,   “dezvoltării drumurilor” şi “dezvoltării gospodăriei de locuinţe”  le revine   aproape o tremie  –  41 773 100 lei.

Transparenţă bugetar-financiară limitată

Primăria municipiului Orhei pune  la dispoziţia publicului un set de date limitate din  Analizele indicatorilor   bugetari, fără a oferi suficiente descifrări şi explicaţii pentru sumele care intră sau ies din vistieria  municipalităţii.  În acelaşi timp, la solicitările de informaţii cu această tematică sunt oferite  răspunsuri formale  şi  lipsite de conţinut.  

Recent, prin cereri de informatii de interes public,   au fost solicitate  date despre subsidiile/subvenţiile oferite  întreprinderilor municipale; despre drumurile reparate, cheltuielie suportate şi provenienţa  mijloacelor financiare,  în fiecare caz aparte. Ca şi alte dăţi,  sub diferite pretexte,  Primăria nu a furnizat informaţiile solicitate.

Notabil e şi faptul că Curtea de Conturi, care a auditat rapoartele financiare ale municipiului Orhei, încheiate până la 31 decembrie 2017, a constatat o serie de nereguli şi denaturări şi a menţionat în Raportul pe care l-a publicat la sfârşitul anului 2018 că „rapoartele financiare nu prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil”. Până în prezent, opinia publică nu a fost informată despre acţiunile întreprinse de autoritatea publica locală în scopul redresării situaţiei.

Autor: Tatiana Djamanov