Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare(CPD) şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) au înaintat astăzi, 13 martie 2018, către Comisia juridică, numiri şi imunităţi propuneri cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007
Recomandările expediate pentru reforma finanţării partidelor au fost elaborate din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen. În comunicatul remist Radio Orhei se mai spune: ”Considerăm că modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic.
Resursele publice trebuie să urmeze scopuri de interes public. Chiar dacă finanțarea din bugetul de stat primordial trebuie să reducă finanțarea partidelor din fonduri private (fapt care încă nu se întâmplă) acest instrument poate fi utilizat eficient și pentru a promova scopuri nu mai puțin importante, cum ar fi: (i) promovarea participării femeilor în politică și procesul electoral și (ii) participarea și încurajarea implicării tinerilor în politică și procesul electoral.
“Ne exprimăm ȋngrijorarea pentru faptul că femeile continuă să fie sub-reprezentate ȋn politică. Considerăm că respectiva modificare legislativă ȋn mod prioritar trebuie să ţină cont de interesele societăţii şi de inegalităţile ȋnregistrate la capitolul implicării femeilor ȋn politică şi ȋn procesul electoral. Astfel, credem că atât distribuirea a 20% din alocaţiile anuale oferite partidelor politice din bugetul public, ȋn dependenţă de ponderea femeilor alese ȋn cadrul alegerilor parlamentare şi locale, cât și utilizarea a 20% din resursele de stat oferite anual partidelor pentru încurajarea participării femeilor în procesul politic va contribui mai rapid la egalarea genurilor ȋn funcțiile de decizie” spune Rodica Ivașcu, directoarea de programe din cadrul CPD.
Totodată, Președinteșe CNTM spune că: „În contextul actual este necesar ca partidele politice să asigure participarea tinerilor și a femeilor în alegeri cât și în viața politică în general. În ceea ce privește participarea tinerilor este salutabil ca prin legea privind partidele politice să se instituie mecanisme care să permită o implicare mai activă a tinerilor în viața politică cât și nemijlocit în activitatea partidelor politice, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să fie aleși la nivel local și național. Aceste mecanisme nu doar vor încuraja tinerii să participe mai activ, dar se va crea și un cadru prin care vor fi promovate politicile de tineret într-un mod mult mai eficient.”
Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.