„În perioada februarie-aprilie 2017 au fost constatate forme noi și mai grave de manipulare informațională – trunchierea declarațiilor, distorsionarea mesajului și scoaterea din context – și de propagandă, ceea ce de regulă este caracteristic perioadelor electorale. De asemenea, jurnaliștii sunt antrenați în campanii de propagandă, manifestând o abordare selectivă a faptelor și opiniilor, prin care protejează imaginea unor politicieni și nu reflectă obiectiv realitatea”. Acestea sunt câteva dintre concluziile celui de-al cincilea raport de monitorizare „Elemente de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton” (1 februarie 2017 – 1 aprilie 2017), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) joi, 27 aprilie 2017.
Printre subiectele monitorizate au fost lansarea inițiativei de introducere a votului uninominal; dezbaterea în Parlament a proiectului de lege care prevede trecerea la noul sistem de vot; adoptarea în lectură finală a proiectului de lege de modificare a Codului audiovizualului; scumpirea serviciilor medicale pentru persoanele care nu dețin poliță de asigurare medicală, precum și votarea, în prima lectură, a proiectului de lege privind anularea imunității deputaților.
Potrivit Vioricăi Zaharia, experta media care a realizat raportul și care a urmărit, în lunile februarie-aprilie 2017, cele 12 instituții media supuse monitorizării, susține că jurnaliștii au fost din ce în ce mai antrenați în campanii de propagandă. „Posturile Publika TV și Prime TV au transmis zilnic știri despre „beneficiile votului uninominal” și au prezentat faptele unilateral, favorizând Partidul Democrat. De aceeași manieră, Accent TV a avut o abordare selectivă și a dat preferință subiectelor legate de activitatea Partidului Socialiștilor, iar în știri accentul s-a pus pe acțiunile reprezentanților acestei formațiuni, fiind ignorate alte opinii și fapte relevante”.
Datele raportului arată că cele mai frecvent utilizate tehnici de manipulare și abateri de la Codului deontologic sunt omisiunea, generalizarea, distorsionarea mesajului surselor, trunchierea citatelor, scoaterea din context, etichetările, prezentarea unilaterală a faptelor și citarea unor experți necunoscuți. De asemenea, alte instituții media, decât cele menționate mai sus, au reflectat subiectele monitorizate fără abateri semnificative de la normele deontologice sau, în funcție de specificul lor și aria de acoperire, nu au inclus aceste subiecte în știri.
CJI le recomandă în continuare instituțiilor media și jurnaliștilor să se abțină de la participarea în campanii de propagandă, iar în știri să reflecte faptele obiectiv, prezentând diferite puncte de vedere. În același timp, managerii media sunt sfătuiți să nu utilizeze instituțiile de presă ca instrumente de promovare a intereselor politicienilor, în detrimentul informării echidistante a publicului. Pentru Consiliul Coordonator al Audiovizualului recomandarea este să monitorizeze modul în care radiodifuzorii reflectă subiectele referitoare la schimbarea sistemului electoral, pentru a se asigura că oamenii nu sunt manipulați, ci sunt informați complet și echidistant, iar pentru consumatori – să aibă o gândire critică și să se documenteze din mai multe surse media.