Președintele fundației „Moldova” cu sediul la Washington, în dialog cu Valentina Ursu.
Europa Liberă: Dumneavoastră, de acolo, de peste ocean, cum definiţi acest an care rămâne în istorie, anul 2015? Cum a fost el pentru Republica Moldova şi cetăţenii acestui stat?
Vlad Spânu: „Anul acesta a creat o situaţie prin care cei din Republica Moldova s-au limpezit în ce priveşte cine sunt politicienii de la Chişinău. Deci, dacă forţele pro-ruse au condus Republica Moldova din 2001 până în 2009, atunci cei care s-au declarat pro-occidentali au guvernat ţara din 2009 până în prezent. Şi au arătat care şi ce poate.
De exemplu, dacă ne referim la guvernarea comunistă, ei au arătat că au creat un stat care are apucături oligarhice, care, acaparând businessul din Republica Moldova în mâna unui grup mic de oameni, în frunte cu Vladimir Voronin şi Vladimir Plahotniuc, a neglijat totalmente drepturile omului şi libertăţile cetăţenilor. Şi aceasta s-a văzut foarte acut în perioada 2009, când au avut loc alegerile, când lumea a ieşit în stradă.
În perioada următoare, de la 2009 până în 2015, forţele care s-au declarat pro-occidentale au spus că pun în prim-plan valorile europene şi drepturile omului. Însă pe planul doi, care de fapt era planul lor prim, a fost cum să acapareze puterea pentru a beneficia un grup de politicieni care au fost în fruntea partidelor care au creat o coaliţie.
Acum cetăţeanul Republicii Moldova este pus într-o situaţie foarte tristă de a alege între două rele, între o grupare de partide care sunt pro-ruseşti, care nu valorează nimic ce ţine de libertatea individului şi drepturile omului şi supremaţia legii, şi altă grupare, care se declară pro-occidentală şi pro-valori ale Uniunii Europene, însă de facto au demonstrat că nu sunt în stare să creeze în Republica Moldova un stat de drept.”
Europa Liberă: Majoritatea oamenilor totuşi aşteaptă schimbări radicale. Însă între aşteptări şi realitate pare să fie un puternic clivaj. Societatea este una destul de imobilă: deşi îşi doreşte schimbarea, nu prea este în stare să o facă. Aceste transformări cine le poate face?
Vlad SpânuVlad Spânu: „Transformările evident că le pot face doar cei care sunt la putere, fiindcă ei au în mână instrumentele ce ţin de legislaţie şi de partea executivă.”
Europa Liberă: Când şi cum fac cei de la guvernare transformările?
Vlad Spânu: „Aceasta vorbim la modul teoretic. La modul practic transformările nu se fac. De aceasta oamenii au ieşit în stradă, simt că le-a ajuns cuţitul la os şi atunci transformările potenţiale radicale pot avea trei direcţii.
O direcţie este să vină la putere partidele de opoziţie care îşi declară ei obiectivul de a integra Republica Moldova în Uniunea Euroasiatică, care este condusă de către Rusia, unde deţine monopolul.
Cealaltă variantă este ca să apară un nou grup de politicieni care sunt deosebiţi de cele două categorii despre care am vorbit şi atunci vor înclina balanţa spre Vest, orientarea Republicii Moldova spre Vest.
Şi a treia, este un bunt social, care, dacă nu se va întâmpla nicio schimbare din partea politicienilor, va fi o revoltă socială care se va termina foarte trist pentru Republica Moldova, în sens că toate revoltele populare nu duc la nimic pozitiv, fiindcă de regulă nu sunt bine administrate, conduse. Şi atunci orice ţară care trece printr-o revoluţie ajunge într-un haos şi oportuniştii pun mâna pe putere în funcție de cât de bine sunt organizaţi.
Altă cale, care e radicală, să vorbim despre direcţii radicale ale Republicii Moldova, este când populaţia nu va mai avea încredere în niciun partid politic, nu va mai avea încredere nici în instituţiile statului. Și atunci unica cale pentru Republica Moldova este de a reveni la România.”
Europa Liberă: Observatorii spun că aceste lupte înverşunate care se duc între partide nu au făcut nimic decât să încetinească mersul reformelor necesare în Republica Moldova. Mai poate fi vorba despre adevărate reforme, care să mulţumească cetăţeanul care aşteaptă ca să scape de sărăcie, de corupţie, să recâştige încrederea în instituţiile statului, în cei care guvernează ţara? Mai e posibil acest lucru?
Vlad Spânu: „E posibil cu o singură condiţie, că partidele sunt democratice în interiorul lor. Că atunci când există democraţie în interiorul partidului, există concurenţă în rândul membrilor partidului şi ies la suprafaţă, ies la conducerea partidelor oameni de calitate. Pe de altă parte, dacă există această dimensiune de reformă în interiorul partidelor, va fi o concurenţă şi între partide, deci, pe adevărate o concurenţă.
Ceea ce vedem noi acum este oligarhizarea sistemului politic din Republica Moldova prin faptul că cei din vârful partidelor de regulă ţin cu o mână de fier restul membrilor partidului şi iau decizii în funcție de interesele lor personale, care creează ulterior un interes de grup, cum s-a văzut din 2009, dar şi în perioada guvernării comuniste. Vladimir Voronin avea o mână de oameni în jurul său care administrau, practic, toate afacerile legate de contractele statului, legate de bugetul de stat.”
Europa Liberă: Pentru că facem bilanţul acestui an care intră în istorie, anul 2015, nu există politician care să nu spună că interesul cetăţenilor este mai presus de tot, că apărarea valorilor, principiilor trebuie pusă în capul mesei. Dar pe de altă parte, se observă această adâncire a prăpastiei între cei care au ales şi cei care au fost aleşi. Această prăpastie cum o înţelegeţi? Şi dacă interesul de partid şi interesul personal prevalează totuşi asupra interesului omului simplu, cum să mai înţeleagă acest om că interesul cetăţenilor este mai presus de tot?
Vlad Spânu: „Atâta timp cât în Republica Moldova legea electorală va fi aşa cum este, această prăpastie va exista tot timpul. Pentru a aduce reprezentantul unei localităţi care este ales în Parlament de interesul omului care îl alege, este nevoie de o reformă a sistemului electoral în care fiecare localitate îşi va înainta reprezentantul său în Parlament, aşa cum a fost la începutul anilor 1990, aşa cum este în Statele Unite ale Americii şi în foarte multe alte ţări democratice. Și atunci reprezentantul ales în Parlament se va gândi la faptul că, dacă nu va vota aşa cum este în interesul cetăţenilor care l-au ales din localitatea respectivă, el ştie că, după patru ani de zile sau când vor avea loc alegeri anticipate, va trebui să răspundă. Şi va fi cum este în SUA, în America.
În SUA senatorii se aleg o dată la şase ani, membrii Camerei Reprezentanţilor o dată la doi ani. Membrii Congresului sunt foarte des, în fiecare week-end, acasă pentru a se întâlni cu cetăţenii şi a şti ce îi doare pe cetăţeni, cum să voteze o lege sau alta. În Republica Moldova chestia aceasta nu există şi de aceasta este nevoie în primul rând, de o reformă instituţională, reforma sistemului politic, radical – preşedintele să fie ales de către întreaga populaţie, să aibă mandatul populaţiei, parlamentarii să fie aleşi pe circumscripţii, ca să răspundă în faţa alegătorului şi nu în faţa şefului partidului care ia decizii unilaterale în funcție de interesul său personal sau, cum crede el, al partidului sau al vârfului partidului.”
Europa Liberă: Dar această reformă rămâne la discreţia legiuitorilor.
Vlad Spânu: „Este adevărat. Însă cred că ar trebui de venit cu o iniţiativă, un referendum, în care populaţia va face presiuni asupra politicilor care astăzi nu vor să facă nicio reformă electorală, pentru că nu este în interesul lor, a face presiune în aşa fel ca să fie schimbată legea, aşa cum s-a făcut presiune şi se face în continuare ca preşedintele să fie ales de către întreaga populaţie, nu de către un grup de parlamentari care de fapt sunt într-o listă a partidelor, că aşa se decide cine este parlamentar în Republica Moldova. Decide şeful partidului sau doi-trei oameni din vârful partidului, dar nu întreaga populaţie.”
Europa Liberă: Provocările pentru 2016 vor fi diferite, vor fi altele?
Vlad Spânu: „Populaţia, pierzând încrederea în actualele partide, va încerca să caute în afara acestor partide alţi politicieni noi, care le vor insufla încredere. Şi vedem că au început deja să apară alţi politicieni extraparlamentari, care vor să dea o speranţă oamenilor că ei sunt mai buni. Aceasta rămâne să vedem. 2016 cred că va arăta dacă într-adevăr o nouă clasă de politicieni va apărea în Republica Moldova. Şi dacă da, atunci cât de multă încredere va avea din partea populaţiei.”
Europa Liberă: Dar cei care sunt astăzi în Parlament ţin cu tot dinadinsul că sunt ei capabili să schimbe lucrurile în bine şi să ducă până la bun sfârşit mandatul încredinţat de către cetăţeni.
Vlad Spânu: „S-au discreditat pe parcursul ultimilor 15 ani absolut toate partidele care sunt astăzi sau la guvernare, sau în opoziţie. Cei din opoziţie s-au discreditat fiind la guvernare, mai mult sau mai puţin Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor. Dodon nu este altceva decât o aşchie a Partidului Comunist. Doar Usatîi a mai strâns alte elemente din afara partidelor de opoziţie şi partidelor de la guvernare. Partidele de la guvernare au arătat că nu sunt capabile să investigheze un furt de un miliard de dolari şi nu sunt capabile să revadă mahinația care s-a făcut în jurul Aeroportului, care a fost dat pe mâna unei companii obscure ruseşti. Eu nu cred că mai au argumente ca să le folosească pentru a convinge electoratul că ei ar mai putea face ceva util pentru oamenii de rând care îi votează.”
Europa Liberă: Domnule Spânu, dar credeţi că rolul decisiv îl joacă, aşa precum spun şi observatorii, domnul Vlad Plahotniuc, care ar fi revenit în forţă acum în politică? Şi ce poate face el în actualele realităţi?
Vlad Spânu: „Vladimir Plahotniuc în anul 2015 a devenit ţinta atât a oamenilor de rând, a populaţiei, ca fiind răul cel mai mare al Republicii Moldova, a partidelor. Toţi ştiu de Vladimir Plahotniuc, dar nu au capacitatea, puterea pentru a-l înlătura de la conducerea de facto a instituţiilor de stat, sistemul judiciar şi Procuratura.
Dar şi în 2015 instituţiile europene, cele din SUA au înţeles care este rolul lui Vladimir Plahotniuc, chiar dacă el nu se află nici în Parlament şi nici în executiv. Şi aceasta ne spune că el este vulnerabil, în sensul că nu există în lumea aceasta o ţară care ar depinde atât de mult de o singură persoană şi, dacă depinde, înseamnă că ţara şi cei din exterior ar avea suficiente posibilităţi, pentru a înlătura pericolul care există în calea, în cazul nostru, a democraţiei şi a statului de drept.”
Europa Liberă: Dar se apropie deznodământul acestei crize politice care s-a perpetuat pe întreg parcursul anului 2015?
Vlad Spânu: „Eu cred că va fi un deznodământ, evident.”
Europa Liberă: Când? Acum se va alege premierul, va fi învestit guvernul, se ajunge la alegerea preşedintelui, va fi votat preşedintele. Care e deznodământul?
Vlad Spânu: „Dacă vrem să rezolvăm problemele de lungă durată, e nevoie de reformele cardinale ale sistemului politic în Republica Moldova. Altfel, dacă nu se va ajunge la aceasta, dacă va fi ales un premier, dacă preşedintele în continuare va fi ales de Parlament, eu cred că 2016 nu se va deosebi de anii precedenţi, fiindcă esenţa problemei rămâne. Şi nu atât este problema în oameni sau în politicieni, dar este o problemă de sistem. Și atunci când ai o problemă de sistem, indiferent care oameni vin la putere, sistemul îi va corupe, pe de o parte. Pe de altă parte, cei care vor să schimbe sistemul nu vor fi în stare, pentru că vor fi în minoritate. De aceasta este nevoie de o asistenţă şi din afară ca să ajute populaţiei din Republica Moldova, statului Republica Moldova de a schimba sistemul politic în Republica Moldova. Altfel, eu nu văd nicio ieşire din situaţie.”