Cabinetul de miniștri în frunte cu premierul Maia Sandu a fost demis
astăzi, 12 noiembrie, în plenul Parlamentului. Moțiunea de cenzură
înaintă de fracțiunea Partidului Socialiștilor a fost votată de 63 de
deputați ai PSRM și ai Partidului Democrat. Parlamentarii din fracțiunea
Partidului Șor s-au abținut de la vot, iar cei din Blocul ACUM au votat
împotrivă. În timpul examinării moțiunii de cenzură, în fața clădirii
Parlamentului a fost organizată o acțiune în susținerea Guvernului
Sandu, transmite IPN.
În moțiunea de cenzură, înaintată de PSRM, se menționează că „proiectul
de lege asumat de Guvern nu face altceva decât să arunce în trecut și să
reducă procuratura și justiția în ansamblu la cheremul clasei politice,
unor politicieni – președinți de partide”. „Data de 6 noiembrie 2019 va
rămâne în istoria justiției ca zi în care s-a anunțat întoarcerea
armelor împotriva justiției. Am asistat în acea zi la anularea, contrar
legii și regulamentului, a concursului pentru selecția candidaților la
funcția de procuror general. Și tot în aceeași zi, Guvernul și-a asumat
răspunderea pentru un proiect de lege din start neconstituțional, un
proiect prin care se dorește ca viitorul procuror general să devină
marionetă în mâinile prim-ministrului și să execute comenzi și mofturi
politice”, se spune în moțiunea de cenzură.
Potrivit semnatarilor moțiunii, „Guvernul Sandu a demonstrat
incapacitatea totală politică și profesională de a rezolva problemele
actuale și de a opri aprofundarea crizei în toate sferele vieții
sociale”. Guvernul Sandu se face vinovat de eșecul reformei justiției.
Lipsa de profesionalism și responsabilitate, prejudiciile aduse
cetățenilor Republicii Moldova, abandonarea intereselor naționale,
încercarea de a subordona politic Procuratura, încălcarea flagrantă a
Constituției, denotă o incapacitate a prim-ministrului de a gestiona un
guvern de coaliție”, se menționează în moțiune.
Partidul Socialiștilor a înaintat
moțiunea de cenzură pe 8 noiembrie ca urmare a angajării răspunderii
Guvernului pentru modificarea Legii procuraturii, în partea ce ține de
procedura de preselectare a procurorului general. Proiectul prevedea că
prim-ministrul va preselecta cel puțin doi candidați la funcția de
procuror general și va transmite lista și dosarele acestora Consiliului
Superior al Procurorilor. CSP urma să aleagă unul dintre candidații
propuși de premier și să îl înainteze președintelui țării.
Anterior, o moțiune de cenzură a trecut și în cazul Guvernului condus de
liberal-democratul Valeriu Streleț. Atunci, în octombrie 2015,
Parlamentul i-a acordat vot de neîncredere Guvernului la propunerea
Partidului Socialiștilor și Partidului Comuniștilor, cu susținerea
deputaților democrați, în total 65 de deputați. Și Guvernul condus de
liberal-democratul Vlad Filat a căzut în martie 2013, în urma unei
moțiuni de cenzură depuse de Partidul Comuniștilor. Pentru demiterea
Guvernului au votat 54 de deputați, inclusiv democrați, socialiști și
doi neafiliați. Mai devreme, în 1999, când o nouă majoritate
parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și
independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta au votat pentru
demiterea Guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele
Republicii Moldova, Petru Lucinschi.