Sprijinul financiar al UE pentru Republica Moldova, menit să consolideze administrația publică a țării, a avut doar un efect limitat, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA), informează un comunicat al instituției transmis miercuri Agerpres.
Potrivit sursei citate, R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, a beneficiat din 2007 de ajutor UE în valoare de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 37 de euro pe cap de locuitor, cea mai mare sumă dintre statele din vecinătatea estică a UE.
Însă când auditorii au examinat programele de sprijin bugetar în sectoarele justiției, finanțelor publice, sănătății și furnizării apei, ei au găsit puține dovezi de progres, se precizează în comunicat.
Factori externi precum lipsa de voință politică a autorităților locale explică unele neajunsuri. Altele se datorează problemelor de concepție și implementare a programelor și proiectelor auditate.
‘UE se confruntă cu serioase provocări în implementarea asistenței pentru R. Moldova. Combinația de instabilitate politică și macroecnomică, guvernanță și administrație publică slabe reduc semnificativ pârghiile Comisiei Europene pentru încurajarea reformei’, a apreciat Hans Gustaf Wessberg, membru al ECA responsabil de raport.
Auditorii estimează că executivul comunitar ar fi putut să răspundă mai prompt atunci când s-au manifestat riscuri asociate cu sprijinul financiar al UE. Programele nu au fost suficient de aliniate cu strategiile R. Moldova și potențialul lor beneficiu a fost redus pentru că CE nu și-a folosit prerogativele de a stabili precondiții pentru plată.
CE ar fi putut fi mai strictă în a evalua dacă condițiile au fost îndeplinite și acordarea unor fonduri adiționale nu a fost pe deplin justificată, apreciază raportul.
Modul de concepere al proiectelor a fost în general relevant și asistența UE furnizată prin aceste proiecte a fost parțial eficientă în consolidarea administrației publice. Totuși, notează autorii raportului, acoperirea și momentul acestor proiecte nu au fost mereu coordonate cu programele de sprijin bugetar. De pildă, asistența tehnică specifică pentru dezvoltarea capacității administrative nu a început decât la câteva luni după principalul program de sprijin bugetar.
În plus, apreciază auditorii, deși în general proiectele au dus la rezultatele așteptate, acestea nu au fost mereu sustenabile din cauza lipsei voinței politice și a altor factori externi.
Raportul face o serie de recomandări CE pentru a ameliora asistența financiară pentru R. Moldova. În primul rând CE primește recomandarea de a folosi sistemul de avertizare timpurie mai riguros pentru a preveni riscurile și pe aceea de a lega mai bine programele de sprijin bugetar de strategiile naționale.
De asemenea, executivului comunitar i se cere să consolideze utilizarea condiționalităților și a indicatorilor de performanță și să lege mai clar alocarea altor fonduri adiționale de progrese demonstrabile.
Nu în ultimul rând, CE i se recomandă să asigure sustenabilitatea proiectelor evaluând mai sistematic capacitatea și angajamentul politic al autorităților publice de a le susține rezultatele.