Regiunea transnistreană este un punct slab al Rusiei, prin care  Ucraina ar putea exercita presiuni asupra Moscovei în cadrul viitoarelor negocieri legate de finalizarea războiului, consideră directorul Institului de Politică din Ucraina,  Ruslan Bortnik.    În  cazul în care va prelua controlul asupra acestei regiuni,   Ucraina  va mai putea dobândi   armamentul din fostele depozite sovietice. În plus, tinând seama de sistemul energetic al R.Moldova, Ucraina ar putea  obține încă un instrument de influență  asupra Chișinăului.

Momentan, doar două lucruri opresc  Kievul  de la o intervenție în regiunea transnistreană. Primul – nu se știe cum va reacționa Occidentul, dar nu Bruxellesul, ci Washingtonul. Al doilea –  necesitatea de a aloca forțe militare în această zonă, în timp ce Ucraina nu dispune de resurse pentru a stăvili ofensiva Rusiei pe propriul teritoriu.  

În ce privește reacția R.Moldova,  pentru Ucraina,    legislația căreia admite incursiuni militare pe teritorii străine, ar fi suficient ca Chișinăul să nu declare  că are loc  un  act de agresiune  și să nu intervină cu forțe armate  în apărarea  reg.transnistrene.

***

Ruslan Bortnik a făcut această analiză la un post TV din Chișinău, răspunzâdu-i  jurnalistului Vladimir Soloviov, care a început interviul cu întrebarea  despre  ce reprezintă reg.Transnistreană pentru Ucraina, care deja, într-o formă sau alta,  s-a implicat în actuala criză energetică de pe teritoriul R.Moldova:

”-Aceasta (reg.transnistreană, n.n.) este, în primul rând, un punct slab, călcâiul lui Ahile al Rusiei, prin care se poate exercita presiune asupra Moscovei. Mai mult, dacă se stabilește controlul asupra Transnistriei  – și ar putea exista multe motive pentru aceasta, de la provocări militare până la drepturile cetățenilor ucraineni care locuiesc în Transnistria și  există mulți ucraineni etnici acolo, mulți cetățeni ai Ucrainei –  Ucraina poate obține  armamentul  din depozitele sovietice și,  important, un alt instrument de influență potențială asupra Moldovei. Vorbim despre sistemul energetic al Moldovei.  Deci Transnistria pentru Ucraina  este astăzi  una dintre modalităţile posibile de dezvoltare a situaţiei şi una dintre posibilele  metode disponibile de exercitarea a presiunii asupra Moscovei, în negocierile  cu Moscova.

–Poate Kievul să facă ceva în privința Transnistriei fără consimțământul  Chișinăului, pentru că știu că s-au făcut astfel de solicitări, dar Chișinăul a răspuns în repetate rânduri „nu, nu e nevoie, doar pașnic”

-Este necesar să înțelegem că consimțământul poate fi liniștit, zgomotos, tăcut, diferit. Dacă Moldova  nu declară că invazia Ucrainei, de exemplu, în Transnistria va fi considerată un act de agresiune și va apăra Transnistria cu forțele sale armate și pur și simplu nu va  sprijini Ucraina în acest proces, atunci cred că această opțiune va aranja Ucraina.  Mai ales că  avem deja o istorie cu regiunea Kursk. În Ucraina, a fost adoptată o legislație care permite utilizarea Forțelor Armate ale Ucrainei pe  teritorii străine. Există o poveste, sau  cel puțin zvonuri, despre acțiunile forțelor speciale ucrainene în Africa, în Siria. Există deja experiență acumulată și dorința și disponibilitatea de a folosi aceste forțe în astfel de cazuri, chiar ignorând sau luând în considerare doar parțial unele norme legale.

 Mai mult, situația din jurul Transnistriei poate fi prezentată ca o provocare din partea rusă – bombardamentele, loviturile cu drone pot oferi explicații militaro-politice pentru acest gen de operațiuni.

 Astăzi, două lucruri opresc Ucraina să facă acest lucru ( intervenția în reg.transnistreană n.n.). Deși acesta este un scenariu dezirabil, mi se pare că pentru unele dintre cercurile noastre politice primul lucru este că nu e clar care va fi reacția Washingtonului – a Washingtonului, nu a Bruxelles-ului – la această poveste. Și al doilea lucru este că și pentru această operațiune, ținând cont de două batalioane rusești și de unele Forțe Armate ale Transnistriei, este necesar să se aloce anumite forțe, care deja lipsesc critic în direcția Pokrovsk. Deci,  deci aceștia sunt factorii de oprire astăzi. Dar dacă vine claritatea geopolitică, nu exclud ca Ucraina să poată desfășura într-o zi o astfel de operațiune.

Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor OSCE/ODIHR a publicat o Declarație cu constatări și concluzii preliminare privind organizarea alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din R.Moldova. În chiar startul documentului se menționează că concurenții electorali nu au beneficiat de oportunități pe deplin egale, dezechilibrul datorându-se utilizării abuzive a resurselor administrative, dar și ”acoperirii mediatice care a favorizat președinta în exercițiu și guvernul”.

La capitolul   Mass-media se menționează că  pe 20 septembrie Misiunea ODIHR a început monitorizarea  posturilor de televiziune  JurnalTV, Moldova 1, PRO TV, TV8, a Radio Moldova și a câtorva  site-uri  online de știri. Conform monitorizării,  doar șase procente din acoperirea politică totală au fost dedicate referendumului, iar două posturi TV au promovat puternic  opțiunea ”da”. Un post TV a și făcut anunțuri pro-UE pe propria cheltuială:

”Monitorizarea mass-mediei făcută de Misiunea ODIHR arată că referendumul a fost rar prezentat în transmisiile de știri, dar marea majoritate a acoperirii limitate a fost a campaniei făcute, parțial, pentru opțiunea “da”, datorită numărului de susținători înregistrați. Mai mult decât atât, canalele private precum JurnalTV și TV8 care s-au autodeclarat pro-europene au difuzat emisiuni de opinie în favoarea opțiunii “da”, iar TV8 a făcut propriile anunțuri pro-UE pe propria cheltuială. Aceste inițiative au promovat puternic opțiunea “da” și nu au oferit alegătorilor informații echilibrate pentru a face o alegere informată.”

Misiunea a constatat că, în afară de reflectarea insuficientă a tematicii referendumului, cu o concomitentă  promovare a  unei singure opțiuni,  două din cele patru posturi TV monitorizate au oferit în știri cel mai mult spațiu președintei în exercițiu, Maia Sandu, prezentând-o, totodată, fie pe o tonalitate neutră, fie pe una  pozitivă. Alte două posturi au fost mai echilibrate, se arată în documentul citat:

 ”În programele de știri și editoriale monitorizate, cu excepția dezbaterilor, președinta în exercițiu a primit cel mai mare volum de acoperire per ansamblu în calitatea ei oficială și ca și candidată fără o distincție clară între acestea două, în timp ce domnul Năstase, domnul Țîcu, domnul Chicu și domnul Ulianovschi au primit cel mai puțin. Doamna Sandu a avut în mod semnificativ mai multă acoperire decât ceilalți concurenți în două din cele patru canale TV monitorizate, 32% la radiodifuzorul public Moldova1 și 26% la JurnalTV. La amândouă canalele, tonalitatea acoperirii a fost preponderent neutră, dar la M1 a fost de trei ori mai multă decât următorii candidați domnul Usatîi și domnul Stoianoglu (10% fiecare). La celelalte două canale, acoperirea în orele de vârf a fost acordată într-o manieră mai echilibrată, candidații primind între 6% și 13% de acoperire la ProTV și între 1% și 25% la TV8. Tonalitatea acoperirii a fost, în mare,neutră, JurnalTV având o tonalitate mai pozitivă spre doamna Sandu, iar ProTV spre domnul Tarlev, domnul Usatîi si domnul Năstase.”

În notele de subsol la Raport este amintit și faptul că, începând cu anul 2022, ”în lumina intereselor de securitate națională, deoarece majoritatea acțiunilor erau controlate de Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, care se află sub sancțiuni internaționale”,  în R.Moldova au fost suspendate 12 posturi de televiziune , care   și-au pierdut uterior și licențele de activitate.  Apelurile împotriva acestor decizii ale autorităților sunt încă în așteptare, notează autorii documentului. Ei  mai amintesc că ”mai multe ONG-uri au criticat amendamentele care acum permit ca licențele TV să fie suspendate de facto fără o decizie a instanței. Acestea au criticat de asemenea și faptul că amendamentele au fost adoptate fără consultări publice”.

Pasionat de pescuit și caviar, propagandistul rus a dat startul unei „afaceri cu pește” la Moscova. Apoi el a înregistrat mai multe companii în țări europene, inclusiv la București, acolo unde s-a asociat recent cu un fost coordonator de campanie al principalului candidat din acest an la președinția României.

Mai multe detalii, aici

Potrivit surselor, seismul s-a resimțit nu doar în România și R.Moldova, ci și în Bulgaria și Ucraina

Specialiștii avertizează că pot urma replici.

Poliția a comunicat că vineri, 13 septembrie 2024, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al IGP în comun cu  procurorii Procuraturii Anticorupție au efectuat mai multe percheziții în cadrul unei cauze penale pornită privind finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali – săvârșită în proporții mari, dar și pentru spălarea de bani săvîrșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari (art. 181³, art. 243 Cod Penal).

Perchezițiile de la sfârșitul săptămânii curente au urmat, la câteva zile distanță, rundei de percheziții care a avut loc la începutul săptămânii – luni, 9 septembrie.

În cadrul urmăririi penale, s-a constatat că membrii organizațiilor teritoriale ale unor partide politice din Republica Moldova sunt remunerați lunar cu sume de bani care nu sunt reflectate în evidența contabilă oficială a acestor formațiuni politice. Acești bani, fiind achitați pentru activități desfășurate în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, inclusiv participarea la mitinguri, flash-moburi și acțiuni de protest.

Astfel, reprezentanților partidelor afiliate lui Ilan Șor le-au fost transferate sume de bani prin intermediul bancomatelor din diverse localități ale țării, pentru a sprijini activitățile partidelor, coruperea electorală în alegerile care urmează și boicotarea referendumului.

De asemenea, investigațiile au documentat mai multe persoane care efectuau operațiuni Cash-In pe conturile activiștilor partidului „Șansă”. Acestor persoane li s-au creat conturi bancare la banca comercială „Promsvyazbank” din Federația Rusă, iar prin aplicația „PSB”, le-au fost transferate sume de bani în ruble rusești, variind între 10 000 – 155 000 ruble (echivalent a 1 800 – 27 900 MDL), pentru a susține activitățile partidelor și influența alegerile.

În cadrul perchezițiilor au fost ridicate înscrisuri de ciornă, cardurile bancare pe care au fost transferate sumele de bani,  telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru urmărirea penală.

Organul de urmărire penală va continua să efectueze acțiuni de urmărire penală pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei, în vederea adoptării unei hotărâri în condițiile legii, despre care publicul va fi informat.

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Conform numărului de decese la 1000 de locuitori (14,2), R.M. ocupă locul 8 în lume, iar celui de nașteri (8,4) – locul 208.

La rata deceselor, R.Moldova este depășită doar de câteva state din Europa, în frunte cu Ucraina.

La rata nașterilor, R.Moldova se află în fața a doar 20 de state, majoritatea din Europa, ultimul loc fiind ocupat de Ucraina.

Magistrații concediați din sistem, în baza Decretului semnat de Președinta Maia Sandu, sunt Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei și alți cinci de la Judecătoria Chișinău – Rodica Berdilo, Victoria Hadârcă, Irina Păduraru, Victoria Sănduță.

Mai multe despre judecătorul Eugen Popovici:

Judecătorii din Orhei cu apartamente preferențiale în Chișinău

Judecător din Orhei a dat în judecată Judecătoria Orhei. Care a fost rezultatul

Guvernul însă nu e prea transparent în privința banilor pe care îi cheltuiește – în loc de licitație publică a procurat serviciile direct de la compania Suhih Production SRL, fondată cu nici doi ani în urmă și care anterior nu a prestat servicii vreunei instituții publice.

RISE notează că a întrebat executivul de ce a achiziționat serviciile prin procedura NFP – negociere, fără publicarea anunțului de participare, dar până azi dimineață nu a primit un răspuns la solicitarea de informații.

În aceeași postare, este evocată o declarație a Președintei Maia Sandu din 2019, când ea ocupa funcția de prim-ministru, anunțând că a ”redus la maximum”, până la sub 1 milion de lei, costurile de Ziua Independenței din acel an:

”…am redus la maximum costurile, am renunțat la elementele costisitoare, bugetul total al evenimentului constituind aproximativ 960.000 lei, cu jumătate de milion de lei mai puțin decât anul trecut.”

Două contracte semnate cu o companie din Chișinău s-au lăsat pentru o întreprindere municipală din Orhei cu o datorie de peste 14 milioane de lei.  Adusă în fața instanței ca rău platnică, întreprinderea a afirmat că reclamanta urmărește falimentarea sa.

Pentru orheieni, un atare deznodământ ar echivala cu un cutremur al vieții de zi cu zi. Or, întreprinderea care s-a trezit cu datorii de milioane – Servicii Comunal Locative Orhei – este un factotum local. I se întâmplă după ce, cu ani în urmă, s-a încrezut în municipalitatea condusă de Ilan Șor, care i-a delegat reparația drumurilor, precum și într-un ONG afiliat primarului de atunci, care i-a promis finanțare. 

La sfârșitul lunii aprilie, Curtea Supremă de Justiție a amânat pentru toamnă examinarea dosarului prin care Genesis International SRL, o companie cu sediul în Chișinău, care construiește autostrăzi, drumuri și produce beton pentru asfalt, încearcă să încaseze 14 milioane de lei de la Întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative (SCL) Orhei.

O DATORIE ȘI JUMĂTATE

Procesul a ajuns la instanța supremă după ce Curtea de Apel Chișinău a respins apelul SCL Orhei împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 2022, prin care întreprinderea a fost obligată „să satisfacă în volum deplin pretențiile financiare” ale Genesis International. 

Aceasta însemnând încasarea de la SCL Orhei a datoriei propriu-zise de aproape 10 milioane de lei, a dobânzilor de întârziere de 4 milioane de lei, precum și a cheltuielilor judiciare suportate (taxa de stat – 50 de mii de lei și asistența juridică – 25 de mii de lei).

Cumulativ, nota de plată în beneficiul Genesis International se ridică la 14 milioane de lei, dintre care aproape jumătate (41%) reprezintă dobânda de întârziere. Pentru comparație, cheltuielile destinate educației extrașcolare și susținerii elevilor dotați, prevăzute în bugetul municipiului Orhei pentru anul 2024, sunt de sub 11 milioane de lei.

DE UNDE CREȘTE DATORIA?

În instanță, SCL Orhei a recunoscut pretențiile Genesis International privind datoria de 9,7 milioane de lei, provenită în urma a două contracte comerciale. Primul, din aprilie 2018, prevedea vânzarea de către Genesis International a betonului asfaltic, iar al doilea, din aprilie 2019 – prestarea serviciilor de asfaltare a drumurilor.

Contractele între cele două părți au fost încheiate direct, așa că plătitorii de impozite nu au avut cum să afle despre condițiile aranjamentelor respective, prețul lor și nici pentru ce „servicii de asfaltare” anume s-a bătut palma. Și acestea nu au fost singurele contracte de acest gen. Datorită unui control efectuat în 2020 de Inspecția Financiară a devenit cunoscut că, în perioada ianuarie 2017-septembrie 2020, SCL Orhei a admis „achiziţionarea bunurilor materiale şi serviciilor în sumă de 42.634.900 de lei, nefiind aplicată procedura de achiziții publice”.

Epopeea contractelor în cauză a început pe vremea când fotoliul de primar al Orheiului era ocupat de Ilan Șor, iar o bună parte din anii de relație cu Genesis International administrarea SCL Orhei s-a aflat, ca și acum, în mâinile șefului interimar Valentin Munteanu.

SCL ORHEI, GESTIONARĂ A MILIOANE BUGETARE VIA DRUMURI

Până acum câțiva ani, SCL Orhei era cunoscută localnicilor ca o întreprindere ce prestează servicii comunale, amenajează spații verzi, se ocupă de salubrizare și alte activități ce concordă cu denumirea sa.  

Însă aria activităților întreprinderii s-a tot extins, așa încât ea s-a transformat într-un factotum, care se ocupă de reparația drumurilor în variantă albă și neagră (asfalt fierbinte) și chiar de comerțul cu ridicata. În plus, statutul întreprinderii, în redacția aprobată cu 5 ani în urmă, prevede că SCL Orhei poate desfășura și alte activități, dacă fondatorul ei, Consiliul municipal Orhei, va lua o asemenea decizie. 

Astfel, în aprilie 2018, la trei zile de la încheierea primului contract cu Genesis International, autoritățile locale i-au delegat SCL Orhei gestiunea serviciului public de întreținere și reabilitare a infrastructurii căilor de comunicații din mun. Orhei. Simplu spus – întreprinderea a devenit gestionară a milioane de lei alocați din buget, cu destinația – drumurile din localitate. 

CONTRACTE (NE)ACOPERITE

Dar a venit anul 2022 și SCL Orhei, fiind adusă în fața instanței, și-a justificat întârzierile de plată către Genesis prin faptul că AO „Pentru Orhei”, „unul din beneficiarii principali, […] nu și-a onorat obligațiile contractuale”, ajungând să-i datoreze peste 12 milioane de lei.

Judecătoria Orhei a încercat să atragă în proces și fondatorul SCL Orhei, Consiliul municipal Orhei, dar reprezentantul autorității publice, din motive necunoscute, nu s-a prezentat la ședința de judecată. Același lucru s-a întâmplat și ulterior, când procesul a trecut la Curtea de Apel Chișinău, unde nici reprezentantul SCL Orhei nu s-a prezentat, ca să-și pledeze cauza. 

Totuși, în apelul depus, SCL Orhei a menționat că nu dispune de surse financiare pentru a achita datoria integral și a solicitat stabilirea unui grafic de achitare. Totodată, apelanta a afirmat că dobânda de întârziere este nejustificată și că are drept scop aducerea întreprinderii la faliment. 

„În cazul aplicării dobânzii de întârziere, întreprinderea riscă blocarea activității de bază privind prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală locuitorilor mun. Orhei. Mai mult ca atât, întreprinderea are peste 374 de angajați, pentru care o să fie în imposibilitatea de a achita salariile”, și-a explicat poziția SCL Orhei. 

Dacă ținem cont de situația financiară a întreprinderii, care a încheiat anul 2022 cu datorii pe termen lung de circa 44 de milioane de lei și cu pierderi nete de peste 2,4 milioane de lei (fără dobânda de 4 milioane lei, nerecunoscută față de Genesis – n.r.), falimentul nu pare întru totul neverosimil.

Iar reieșind din lista vastă a responsabilităților SCL Orhei, care include, pe lângă drumuri, salubrizarea, transportarea deșeurilor, deservirea spațiilor verzi, a blocurilor locative, ascensoarelor și cimitirelor, colapsarea întreprinderii ar putea zgudui viața urbei. 

Din această perspectivă, nu arată bine nici alte plăți impuse întreprinderii de către magistrați. Recent, Judecătoria Orhei a dispus ca SCL Orhei să achite o datorie de 1,1 milioane de lei, precum și dobânda de întârziere de peste 300 de mii de lei, încă unei firme de construcții din capitală – AGT-Construct” SRL.  

„BENEFICIARUL PRINCIPAL”, UN ONG AFILIAT LUI ȘOR

AO „Pentru Orhei”, calificată de SCL Orhei în instanță drept „unul din beneficiarii principali”, din cauza căruia s-a iscat litigiul cu Genesis International, a fost fondată imediat ce, la mijlocul anului 2015, Ilan Șor s-a instalat în fotoliul de primar al Orheiului. 

Asociația a fost prezentată ca finanțatoare a promisiunilor electorale ale lui Șor și ale proiectelor lansate de primar și partidul său. De altfel, AO „Pentru Orhei” a făcut diverse donații pentru autoritățile de la Orhei, indirect pentru Partidul ȘOR (scos în afara legii în 2023 – n.r.), precum și a fost implicată în așa-numitele acte de „caritate politică”.

Cu toate acestea, însăși asociația nu o singură dată a fost adusă în fața instanței din cauza propriilor datorii. Anul trecut, o altă întreprindere municipală – Regia Apă Canal-Orhei a acționat AO „Pentru Orhei” în judecată și a încasat peste 100 de mii de lei, datorați pentru construcția unei rețele de alimentare cu apă. 

Încercarea noastră de a afla dacă SCL Orhei are relații contractuale directe cu AO „Pentru Orhei”, „care a format față de ÎM „Servicii Comunal-Locative Orhei” datoria de 12 milioane de lei, a rămas fără răspuns din partea șefului întreprinderii, Valentin Munteanu, care s-a abținut de la orice comentarii pe marginea subiectului abordat în acest material:

„Nu pot comenta absolut nimic, pentru că merge judecata și gata. Când o să fie hotărârea judecății, pot să vă comentez. Dar, până când merge judecata, nu pot să vă comentez absolut nimic.”

Totuși, dintr-o încheiere a Judecătoriei  Orhei rezultă că cel puțin un contract direct a existat. În iunie 2017, AO Pentru Orhei s-a obligat să ofere SCL Orhei peste 12,3 milioane, în scopul reparației străzilor din mun. Orhei, dar nu s-a ținut de cuvânt. În instanță, părțile s-au împăcat, iar asociația a promis că va stinge datoria într-un an și jumătate, conform unui grafic. 

De-a lungul anilor, AO „Pentru Orhei” a fost condusă de Ilona Șor și de diverse persoane din anturajul lui Ilan Șor, precum Maria Albot, Viorel Melnic sau Pavel Verejanu. La începutul acestui an, și [Ilona] Șor, și Albot, și Melnic, și Verejanu, precum și AO „Pentru Orhei”, au fost incluși de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) într-o așa-numită „listă neagră” a persoanelor „în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiectului restricțiilor [internaționale] – Ilan Șor”. În lista respectivă se regăsește și actuala primară a mun. Orhei, Tatiana Cociu.

ȘI GENESIS INTERNATIONAL, AFILIATĂ LUI ȘOR

Tot pentru afiliere cu Șor, în „lista neagră” a SIS a nimerit și Genesis International, compania care cere acum 14 milioane de la SCL Orhei.

La origini, Genesis era legată de familia fostului președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi. În prezent, ea aparține companiei Aspect-M SRL, fondată în 2005 de omul de afaceri Vitalii Mrug. Înainte de a prelua integral afacerea, Aspect-M a obținut, în 2015, 33% din capitalul Genesis, iar personal Vitalii Mrug a început să conducă firma, ca administrator, încă în anul 2012.

În anul 2018, Vitalii Mrug a cedat rudelor Roman Mrug și Vladlen Mrug 60% din cota deținută la Aspect-M, cel din urmă fiind și administratorul firmei care deține Genesis International.

Toți trei Mrug – Vitalii, Roman și Vladlen, precum și compania Aspect-M, la fel au fost incluși în „lista neagră” a SIS, pentru afiliere la Ilan Șor.

Acum un an, Vitalii Mrug a declarat postului TV8 că a avut „o colaborare fructuoasă” cu fostul primar de Orhei. „Domnul Ilan Șor, în calitate de primar, a înaintat companiei noastre propunerea să colaborăm cu asociații obștești create și finanțate în conformitate cu legislația. Din cunoștințele noastre, finanțarea acestor organizații provenea din donații și sponsorizări legale, inclusiv din partea întreprinderilor al căror beneficiar efectiv era Ilan Șor”, a declarat el atunci.

Totodată, el a reclamat includerea companiilor Genesis International și Aspect-M în „lista neagră” elaborată de autorități și a denunțat atingerile aduse activității antreprenoriale. 

Vitalii Mrug nu a dat curs solicitării pe care i-am trimis-o prin poșta electronică și prin care am încercat să aflăm detalii privind cele două contracte încheiate cu SCL Orhei, precum și poziția Genesis International în procesul de judecată intentat împotriva întreprinderii municipale.

„BETONAREA” RELAȚIILOR CU GENESIS

Până la instalarea lui Ilan Șor la cârma Orheiului, în 2015, administrația locală a contractat compania Genesis International o singură dată, pentru a repara, cu peste 2 milioane de lei, trotuarele de pe străzile Unirii și 31 August. 

Relațiile au început a se „betona” după ce administrația Șor a anunțat că Genesis va repara gratuit străzile din oraș. Interesant fiind faptul că gratuitatea s-a suprapus pe perioada în care firma valorifica 5 milioane de lei pe contractele de achiziții publice tocmai atribuite pentru străzile Livezilor și Orheiul Vechi.

Tot în 2015, autoritățile au scos la licitație un teren de aproape 3 hectare, destinat amplasării unei uzine de asfalt. La început de 2016, Aspect-M a câștigat locațiunea terenului, apoi Genesis a devenit producătoare de asfalt beton, adjudecându-și și numeroase contracte pentru repararea drumurilor din raionul Orhei.

Odată cu trecerea timpului, sumele câștigate de Genesis la Orhei au tot crescut. Doar două contracte, ce i-au fost atribuite de Consiliul raional și Primăria municipiului în anii 2021 și 2022, fac un total de 137 de milioane de lei. Ambele contracte au fost încheiate deja după ce Genesis International demarase procesul de obținere de la SCL Orhei a celor 14 milioane de lei și câștigase în instanța de fond. 

Tatiana Djamanov

Editare: Nicolae Cușchevici (RISE Moldova)

Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.

Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

Cancelarul german, Olaf Sholz, se află în China, unde  s-a întânit cu președintele Xi Jinping.

 După cum se anunța,  cei doi au discutat și despre războiul din Ucraina.

Directorul Insitutului de Politică din Ucraina , Ruslan Bortnic, explică  ce anume  i-a spus gazda oaspetelui său european.

Potrivit lui Bortnic, președintele chinez a formulat patru principii, pentru  preveni ieșirea de sub control a situației din Ucraina:

Principiul 1.

 Trebuie să acordați atenție prioritară susținerii păcii și stabilității și să vă abțineți de la căpătarea beneficiilor meschine.

În limbaj simpu, a tălmăcit  expertul, Xi a spus  că voi, europenii,   trebuie să  încetați să extrageți foloase din  război – fie pe seama  diferitor  intermedieri energetice, când unele și aceleași resurse – gazele, petrolul, carburanții se vând pe piețele din Occident; fie pe seama câștigurilor din invesțițiile în complexul militar industrial.

Înavuțindu-vă pe seama războiului, voi puneți în pericol stabilitatea, afirmă China.

Principiul 2.

Trebuie să răcoriți situația, dar nu să puneți gaz pe foc, a spus președintele Xi.

Se are în vedere, explică Bortnic, că retorica trebuie să fie mai mult despre pace și nu despre război. Dar și  livrarea armamentului în zona de conflict doar adaugă gaz pe foc.

Principiul 3

Trebuie să creați condiții pentru restabilirea păcii și să vă abțineți de la creșterea continuă a tensiunilor.

Ceea ce înseamnă, în tălmăcrea expertului – Haideți să pregătim negocierile de pace și să evităm acțiunile care duc la extinderea războiului,  nomenclaturii armamentului și locurilor de război.

Principiul 4.

Trebuie să micșorați influența asupra economiei mondiale și să nu subminați lanțurile industriale globale și lanțurile de livrare.

Potrivit ”traducerii” lui Ruslan Bortnic, asta înseamnă – renunțarea la sancțiuni,  politica protecționistă, limitarea comerțului și măsurile de  izolare.

La această întâlnire, și Olaf Sholz  făgăduise că va vorbi despre pace, amintește expertul. Cu toate că această retorică este îndreptată în primul rând către consumatorul intern din Germania, dar și din toată lumea, care urmărește cu atenție cea de-a doua întânire a președintelui chinez și cancelarului german, din ultimii ani.  

Asta, pe fundalul situației interne deloc pozitive, care s-a creat în statul condus de Sholz, menționează expertul de la Kiev.

Textul integral al Declarației:

Organizațiile neguvernamentale semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa standardelor de calitate a legii ce permite suspendarea temporară sau definitivă a licențelor furnizorilor de servicii media audiovizuale de către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor Investiționale de Importanță Națională (CPPIIN). Subliniem că mecanisme juridice similare, care presupun suspendarea actelor permisive ale posturilor TV și de radio în lipsa unei hotărâri judecătorești, au fost declarate anterior drept neconstituționale. Reiterăm dezaprobarea în raport cu lipsa de transparență în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic, cerând autorităților să renunțe la astfel de practici și să revizuiască prevederile legale relevante în vederea asigurării conformității acestora cu standardele internaționale.

La 21 martie 2024, a fost publicată cea de-a doua hotărâre prin care CPPIIN a decis sistarea temporară a valabilității altor două licențe de emisie (Canal 5 și Maestro FM), cu titlu de măsură preventivă, „în urma constatării unor bănuieli rezonabile privind implicarea beneficiarilor efectivi ai companiei [n.a. fondatoare a furnizorilor de servicii media] în activități care afectează securitatea statului”.

Reamintim că prevederile legale prin care a fost instituit un nou mecanism de suspendare și de retragere a licențelor de emisie ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, în lipsa unei hotărâri judecătorești și în afara stării de urgență au căpătat forță juridică la 23 decembrie 2023. Respectivele pârghii au fost inserate într-un proiect de lege menit să asigure „integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice”, prin completarea proiectului, la 18 decembrie 2023, cu patru zile înainte de votul final, cu un amendament.

Reiterăm că, în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic, autoritățile au sfidat transparența în procesul decizional, subestimând importanța revizuirii detaliate și nuanțate a legislației propuse, în baza recomandărilor părților interesate și ale experților din domeniul relevant.

Publicul larg și societatea civilă au avut ocazia să se familiarizeze cu noile pârghii juridice abia la data de 29 decembrie 2023, vineri seara, atunci când a fost publicată prima decizie a CPPIIN  prin care au fost suspendate licențele de emisie ale posturilor de televiziune vizate anterior în dispozițiile de suspendare ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Potrivit documentului, restricțiile au fost impuse „pentru perioada necesară furnizării unor informații și acte”, cerute pentru că autoritatea ar fi constatat că instituțiile media vizate^[1] au realizat „investiții în domenii de importanță pentru securitatea statului”.

Până la apariția noului mecanism de sistare a actelor permisive ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, legea permitea suspendarea forțată a licențelor de emisie doar în temeiul unei hotărâri judecătorești, fapt ce reprezenta o garanție suplimentară a legalității deciziilor autorităților. Conform noului mecanism juridic de suspendare și de retragere a licențelor de emisie, deciziile CPPIIN devin executorii de la data emiterii. Totodată, în prezent, suspendarea a fost transformată dintr-o măsură sancționatorie în una preventivă, aplicată pentru „constatarea unor bănuieli rezonabile”.

Aducem la cunoștința autorităților că mecanisme similare au fost declarate anterior neconstituționale (Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 17 din 06.12.2012 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006).

Anterior, vechiul Cod al audiovizualului (nr. 260-XVI din 27 iulie 2006) oferea posibilitatea suspendării și retragerii licenței de emisie de către Consiliul Audiovizualului (CA), pe atunci Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). O asemenea decizie a CCA, ca și în cazul CPPIIN, devenea executorie de la data emiterii, fără o hotărâre din partea instanței de judecată. Cu toate acestea, spre deosebire de mecanismul inserat recent, CCA era în drept să aplice suspendarea, cu titlu de măsură sancționatorie și nu asiguratorie, doar după aplicarea graduală a altor tipuri de sancțiuni (avertizare publică; retragerea dreptului de a difuza anunțuri publicitare pentru o anumită perioadă; amendă) și doar pentru încălcarea legislației media audiovizuale.

În pofida acestei diferențe importante, Curtea a declarat neconstituționale prevederile referitoare la „devenirea executorie a deciziei CCA cu privire la aplicarea sancțiunilor de suspendare a licenței de emisie pentru o anumită perioadă sau de retragere a licenței de emisie de la data adoptării”. CC a considerat că, în circumstanțele specifice ale cazului, o asemenea ingerință în dreptul posturilor TV sau de radio la libertatea de exprimare nu satisface condiția „de a fi necesară într-o societate democratică” și, prin urmare, este contrară articolului 32 al Constituției și articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

În lumina „importanței deosebite a libertății de exprimare pentru o societate democratică, susceptibilă presiunilor politicului și cenzurii”, Curtea Constituțională a notat că singura autoritate care este în măsură, conform principiului democratic și constituțional al separației puterilor în stat, să constate că un anumit cetățean a încălcat grav legea, inclusiv prin exercitarea abuzivă a libertății de exprimare, este autoritatea judecătorească, cea care beneficiază de toate garanțiile de independență.

Organizațiile neguvernamentale semnatare își exprimă regretul și dezaprobarea în raport cu perpetuarea practicilor ce sfidează principiului transparenței în procesul decizional, în special în lumina faptului că suspendarea licenței de emisie a unui post de televiziune reprezintă o ingerință în dreptul la libera exprimare a presei, iar consultarea publică a inițiativelor legislative ce au implicații asupra acestui domeniu este de o importanță deosebită.

În contextul replicării unor mecanisme similare celor declarate anterior neconstituționale, solicităm autorităților să revizuiască prevederile legale relevante în vederea asigurării conformității acestora cu standardele internaționale.

Centrul pentru Jurnalism Independent

Amnesty International Moldova

Asociația Presei Electronice

Asociația Promo-LEX

Centrul „Acces-Info”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Centrul de Politici și Reforme

^[1] La 30 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Evenimentul s-a produs identic cu cel din 16 decembrie 2022, atunci când CSE s-a pronunțat asupra suspendării dreptului de admisie a altor șase televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV). Între motivele invocate se numără, pe de o parte, faptul că anumite persoane fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale ar exercita controlul asupra posturilor TV supuse restricției, iar pe de altă parte, faptul că CA a monitorizat și a sancționat anterior furnizorii de servicii media pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.

Proiectul de declarație, pregătit sub președinția italiană a G7, a fost considerat inadecvat de Departamentul de Stat al SUA din cauza limbajului său.

Surse indică faptul că declarația a caracterizat alegerile din Rusia drept o „farsă”, iar documentul a primit aprobarea preliminară de la consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, notează sursa citată.

Amintim că Sullivan este, totodată, oficialul american care, a doua zi după alegerile din Rusia, deși a vorbit critic despre acest scrutin, a declarat că SUA și în continuare vor pleca de la realitatea că Putin este președintele acestei țări.

Alegerile prezidențiale din Rusia au avut loc în perioada 15-17 martie. Potrivit organelor electorale ruse, Vladimir Putin a câștigat cu 87,28% din voturi.

„În coloana țara de localizare se indică statul în care se află proprietatea”, explică Ministerul Apărării al Rusiei pe pagina oficială.

Deși locuința se afla la peste o mie de kilometri de Moscova, purtătorul de cuvânt al armatei ruse a declarat la rubrica „țara de localizare”: Rusia, în loc de Republica Moldova.

Până să obțină cheile de la ușa apartamentului din sectorul Botanica, în el au locuit mama sa, originară din Federația Rusă, și tatăl său vitreg, un ucrainean născut într-o localitate de lângă Kiev, atacată de ruși încă din primele zile de invazie.

Jîtomîr, un alt oraș ucrainean bombardat de ruși, este strâns legat de trecutul lui Konașenkov. RISE Moldova a descoperit o galerie cu fotografii de la petrecerile militarului aflat într-un turneu prin Rusia și Ucraina. Însoțit de camarazi din cele două țări, el a fost surprins în saună, la biliard și a pozat sub drapel ucrainean.

La doi ani de la invazia rusă în Ucraina, Konașenkov a fost recent sancționat de Australia, după ce anterior a nimerit în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Marii Britanii, Canadei și Elveției. Motivul? „Răspândirea dezinformării cu privire la acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina”.

Mai multe, AICI

În această săptămână, la distanța de două zile, jurnalistul rus Alexei Venedictov a difuzat interviurile pe care le-a făcut cu ministrul de externe al R.Moldova, Mihai Popșoi, și cu condamnatul la  15 ani de pușcărie, Ilan Shor. La momentul publicării articolului de față, interviul cu Popșoi avea peste 66 de mii de vizionări, iar cel cu Shor – se apropia de 34 de mii de vizionări.

La începutul săptămânii, în timp ce se afla în R.Moldova, Venedictov a stat de vorbă cu șeful externelor de la Chișinău, Mihai Popșoi. Interviul a fost difuzat, pe 13 martie, pe canalul de YouTube al RTVI din F.Rusă, unde jurnalistul realizează emisiunea “Если наступит завтра”(”Dacă va fi mâine).

Scurta descriere a conținutului, de sub videoul interviului, anunță:  ”Armata rusă în Moldova, curajul lui Zelenski, refugiații, gaze, vin/Venedictov și șeful MAE al Moldovei”

La sfârșitul săptămânii, pe 16 martie,  jurnalistul l-a primit în studioul numitei instituții media din Moscova  pe  operatorul central  al ”furtului miliardului”,  Ilan Shor, cu care a stat de vorbă în direct,  pe același canal.  

Alexei Venedictov a explicat prezența lui Ilan Shor în studio prin interesul pe care i l-a trezit ministrul  Mihai Popșoi, care, în timpul interviului, a rostit   de patru ori   ”oligarh fugar”:

”Pe mine, desigur, aceasta m-a interesat, deoarece trebuia să-l iau pe acest ”oligarh fugar” – după el toți se gonesc ,   nimeni nu-l poate găsi, dar  iată-l în fața voastră!”

Scurta descriere a conținutului, de sub videoul interviului, anunță: ”Moldova și UE, opoziția și proteste, Sandu și Putin, pașapoarte și donații. Shor și Venedictov”.

Între cele două interviuri, Venedictov însuși a  ajuns pe post de intervievat. În timpul șederii la Chișinău,  el  a fost invitatul lui Anatoli Golea, realizatorul emisiunii „Новая неделя” (”Novaya Nedelya” ) de la TV8. Până la acel moment, după cum confirmase oaspetele emisiunii, el s-a întâlnit și cu Petru Lucinschi,  ex-președinte al R.Moldova, fost ambasador al R.Moldova în F.Rusă, care anterior, tot la Moscova, a deținut funcții de vârf în CC al PCUS și a lucrat la Academia de Științe a Rusiei.

”Da, m-am întâlnit cu Piotr Kirilovici Lucinski, noi avem amintiri moscovite comune….”

Acum patru ani, într-un interviu pe care l-a acordat unui post TV din Chișinău, Petru Lucinschi explica cum, fiind influențat de Shor,  a ajuns acționar la Unibank – una din băncile din   circuitul fraudei bancare – și spunea că îl cunoaște pe Ilan Shor încă de când acesta era mic copil:   „Am fost șocat. De mic copil a intrat în familie, mă cunoșteam cu tatăl lui. Acest băiat, nici nu știi cum să îl numești…”

Alexei Venedictov   a fost mai bine de  20 de ani  redactor-șef al   «Эхо Москвы» (Echo Moskvî) , post de radio închis în 2022. De atunci, a deschis  pe Youtube  canalul «Живой гвоздь» (”Zhivoy gvozd”) și colaborează cu RTVI.

În societatea pe acțiuni de tip închis «Эхо Москвы», conform datelor din anii 2011-2020,  66,6% aparțineau ”Gazpom-Media”, iar 33,02% –  EM Holding Company din SUA. La momentul închiderii postului de radio, în 2022, potrivit ”RosBiznesConsalting», citată de Forbes.ru,  ”Gazpom-Media” deținea  66%  din «Эхо Москвы» SA, iar 34% aparțineau unor persoane fizice, inclusiv  14% lui Alexei Venedictov.

În luna martie 2022,  Ministerul Justiției al F.Ruse l-a inclus pe Alexei Venedictov în lista ”agenților străini”. 

Tatiana Djamanov

Raportul subliniază  că, pentru a evita  consecințele   catastrofale  pentru NATO și arhitectura de securitate a Europei, situația de pe frontul din Ucraina nu trebuie evaluată ca fiind în impas.

Pentru a combate numeroasele avantaje ale Rusiei, Kievul  ar putea  să recurgă la  noi opțiuni militare neconvenționale/netradiționale, se spune în raport.

Una din cele trei opțiuni  expuse în document  vizează  teritoriul Republicii Moldova. Mai exact, regiunea transnistreană,  unde Ucraina poate desfășura cu succes o campanie militară.

Incursiunea trupelor ucrainene, bombardamentele în zona  depozitului de armament de la Cobasna, desigur,  ar veni și cu riscuri  de criză umanitară și nemulțumiri în Moldova și România, prevede autorul,  dar operațiunea militară, care nu e război de cucerire, trebuie intercalată ”cu discuții diplomatice rapide cu Chișinăul, precum și cu un acord de securitate a frontierei între cele două state”.

Iar ținând seama de apropiatele alegeri parlamentare ”privarea proactivă a Moscovei de pârghia sa în Transnistria ar putea ajuta  Președintele pro-occidental al țării, Maia Sandu, să seteze cursul geopolitic pe mai departe”.

Alte două opțiuni militare neconvențonale din raportul Institutlui Hadson sunt: –Atacarea (cu drone) a  fabricii comune de drone Rusia-Iran și altor instalații militare industriale din interiorul Rusiei și –Cucerirea temporară a teritoriului rus.

Raportul Institutului Hudson a fost publicat pe 13 martie. Din aceeași zi  au început să apară  știrile  despre multiple incursiuni ale  grupurilor militare pro-ucrainene, formate din combatanți ruși anti-Putin,  în  regiunile Belgorod, Kursk ș.a. și atacuri cu drone asupra uzinelor de prelucrare a petrolului de pe teritoriul F.Ruse.

…………..

Mai jos, în traducere,  textul integral  privind opțiunea care vizează R.Moldova:

 Opțiunea 3: Campania militară în Transnistria

Armata rusă are o prezență  de 1.500 de oameni în regiunea separatistă Transnistria a Moldovei. În timp ce Ministerul Apărării al Rusiei susține că Kremlinul a trimis acolo doar un batalion, documentele  disponibile sugerează că a avut loc o desfășurare mai amplă. Mai mult, zona găzduiește un mare depozit militar pentru Kremlin, depozitul de muniții Cobasna.

Din punct de vedere geostrategic, armata ucraineană are un avans  în orice inițiativă ofensivă împotriva contingentului rus din Transnistria. Întrucât regiunea este înconjurată de Moldova și Ucraina, Kremlinul nu își poate întări trupele dislocate acolo. În plus, cea mai mare parte a personalului militar din zonă este recrutată din populația locală pro-rusă.

Vizarea și eliminarea prezenței ruse în Transnistria ar aduce Kievului puncte politice și militare importante. Înainte de toate, prezența expansionistă a Rusiei în zonă reprezintă o amenințare pentru orașul ucrainean Odesa. Înainte de războiul actual, Kremlinul a adunat o mare forță de desantare din Kaliningrad, Flota Mării Negre și Districtul Militar de Est, posibil urmărind o debarcare pentru a cuceri Odesa. Dacă armata rusă ar fi reușit să desfășoare o operațiune atât de ambițioasă – care a fost împiedicată de scufundarea de către apărarea de coastă ucraineană a navei amiral ”Moskva” a Flotei Mării Negre în aprilie 2022 și de semnalul de descurajare pe care l-a trimis – Rusia ar fi putut încerca să lege Odesa de forțele sale din Transnistria.

Cucerirea teritoriului stăpânit de Rusia ar da Ucrainei, care este de  mult timp în defensivă,  pârghii în escaladarea dominației împotriva Kremlinului. Desigur, o astfel de mișcare îndrăzneață ar veni cu riscuri. O turbulență de amploare ar putea declanșa o situație umanitară în Moldova și România vecină. Bombardarea în apropierea depozitului militar Cobasna s-ar putea dovedi foarte periculoasă. Dar niciunul dintre aceste riscuri nu este inevitabil. Trupele ucrainene care efectuează incursiuni sistemice în Transnistria, amplificate de lovituri țintite cu drone, ar putea forța contingentul rus din provincia separatistă să-și abandoneze pozițiile. Întrucât Ucraina, victimă a invaziei în desfășurare, nu ar duce un război de cucerire pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, o astfel de operațiune militară ar trebui intercalată cu discuții diplomatice rapide cu Chișinăul, precum și cu un acord de securitate a frontierei între cele două state.

Cu alegerile stabilite în Moldova pentru sfârșitul acestui an și aderarea la Uniunea Europeană pe masă, serviciile de informații ale națiunii se așteaptă ca țara să fie expusă eforturilor intense de război hibrid rusesc în 2024. Privarea proactivă a Moscovei de pârghia sa în Transnistria ar putea ajuta Președintele pro-occidental al țării, Maia Sandu, să seteze cursul geopolitic pe mai departe.

Tatiana Djamanov

”E un termen destul de larg, reprezentanți ai guvernării. Foarte des avem funcționari publici actuali... Nu o să comentez lucrurile care au apărut în spațiul public. Practica de bază e că nu anunță ce investigăm”, a răspuns Dragalin.

Totodată, șefa PA a confirmat că există un dosar pe cazul construcției a 3,6 km de drum la Leova Bumbăta, dar nu a oferit mai multe detalii.

Potrivit aceleeași surse, cu o zi înainte, de asemenea la Rezoomat, Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, declara că a obosit să explice de ce drumul de 3,6 km a costat 250 mln de lei, menționân totuși că în preț au intrat și lucrările de iluminare, racordare ș.a.