Descentralizarea, democrația locală și situația autonomiei locale sunt domenii restanțiere în RM, care frânează procesul de reforme cerut de parteneriii de dezvoltare ai țării.
Autoritățile locale susțin că guvernarea de tip centralist și neglijarea autonomiei locale reprezintă o moștenire mai veche a regimului de tip sovietic, dar mai ales în comparație cu standardele susținute de UE pentru buna guvernare, apare tot mai clar cât de mari sunt discrepanțele existente în materie de acces la justiție, servicii sociale și dezvoltare economică, ca efecte cumulative ale întârzierii reformelor legate de descentralizare. Observația aparține echipei de autori reprezentând CALM, V.Furdui, V.Russu, care-au prezentat astăzi la sediul IDIS un raport de monitorizare „Situația democrației locale și gradul de implementare a documentelor de politici în domeniul descentralizării”.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat în intervenția sa că: ”Reforma descentralizării nu trebuie să fie considerată o reformă secundară, față de alte reforme din sectorul administrației centrale. Ar fi o greșeală strategică. Ea este cel puțin egală cu reforma sectorului public, ca mesaj transmis autorităților locale și consistență față de autonomia locală, ca pilon al democrației participative. Raportul prezentat astăzi de CALM constată că majoritatea zdrobitoare a obligațiilor RM în domeniul democrației locale, înscrise în Foaia de Parcurs privind implementarea Recomandării 322, sub responsabilitatea Guvernului RM, Consiliului Europei și CALM din 8 iulie, 2016, nu au fost îndeplinite. Această realitate răspunde clar de ce cetățenii nu sesizează progrese reale în ceea ce privește starea financiară a localităților lor, calitatea serviciilor lasă de dorit, iar controlul guvernului a devenit în mod uzual un instrument de sancționare politică. Republica Moldova are nevoie de instituții funcționale ale administrației publice locale, nu reforme pro-forma, din care are de câștigat doar birocrația centrală și profitorii de ocazie. Acest raport oferă răspunsuri la problemele mari ale descentralizării și arată cât de util poate fi CALM pentru sarcinele reformei”.
Autorii studiului au ținut în mod special să respingă orice acuzații că ar fi adversari ai reformei administrativ-teritoriale, menționând însă că trebuie de învățat lecțiile reformelor anterioare, trebuie să creat consens public și trebuie de pus accentul pe dreptul cetățenilor de a se exprima asupra opțiunilor de recalibrare teritorial-administrativă, și nu de a fi puși în fața faptului împlinit, cu variante de amalgamare decise de altcineva. Autorii sunt convinși că, ”împreună putem reuși” și că există suficientă capacități și idei utile în rându autorităților locale, care pot fi folositoare conceptului și viziunii de reformă locală. Printre acesteta se numără: (1) Stabilirea și analiza complexă a cauzelor înrăutățirii situației în domeniul democrației locale, (2) crearea unui cadrul instituțional adecvat şi efectiv la toate nivelele puterii de stat în RM în scopul corelării și implementării politicilor/angajamentelor din domeniul APL, (3) descentralizare și consolidare a autonomiei locale și revizuirea cadrului legal din domeniul penal, a temeiurilor de intentare a dosarelor penale și (4) monitorizarea cazurilor de aplicare disproporțională/abuzivă a măsurilor preventive (arestului) de către organele judiciare în raport cu APL.
Situația democrației locale și descentralizării este, în opinia autorului raportului, Viorel Furdui, Director CALM, alături de justiție, drepturile omului si libertatea mass-media, un domeniu vital al puterii democratice. Doar neglijarea principiului constituțional de autonomie locală și eligibilitate a condus la restanțele acumulate în raport cu Consiliul Europei, ceea ce poate decredibiliza orice alte reforme implementate cu succes.
Studiul a fost realizat de CALM în colaborare cu IDIS Viitorul și a apărut cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei, într-un proiect de monitorizare a politicilor publice de către experți independenți ai societății civile.
Raportul poate fi descărcat aici.