Agenția de presă „IPN” îşi continuă proiectul dedicat celor 25 de ani de independență ai Republicii Moldova, astăzi cu Ion Manole, directorul Asociaţiei „Promo-Lex”. În opinia sa, Republica Moldova „arată ca o ţară divizată, atât în plan teritorial, cât şi la nivel de cetăţeni”. Nu este clară direcţia în care se mişcă procesul de reglementare a conflictului transnistrean, constată Ion Manole. El regretă că drepturile omului, inclusiv în stânga Nistrului, nu se regăsesc nici pe agenda Chişinăului, nici pe agenda actorilor internaţionali care ar trebui să se preocupe de acestea. „Regretul este cu atât mai mare, cu cât oamenii din stânga Nistrului nu au acces la o justiţie echitabilă, nu au acces către instituţii credibile, legale şi eficiente de apărare a drepturilor omului.” Cea mai mare realizare în aceşti 25 de ani, crede Ion Manole, a fost şansa de a apropia ţara foarte mult de UE, o şansă care „se pare că se ruinează”. Aceasta este şi marea realizare, dar şi marele eşec, afirmă Ion Manole. El concluzionează că Republica Moldova nu este independentă şi practic n-a fost niciodată.
Despre 25 de ani de independenţă ai Republicii Moldova, agenţia de ştiri „Infotag”publică opinia expertului de la Tiraspol, Grigori Volovoi, fost deputat al Societului Suprem al RSSM. În opinia sa, „Moldova este o formaţiune artificială, apărută graţie URSS”. El mai crede că „Moldova este o cloacă mare de politicieni, bazată pe cumetrism şi relaţii financiare”. Cu referire la „realizările” politicienilor din dreapta Nistrului, Volovoi menţionează mai curând ironic: „distrugerea păcii internaţionale, aspiraţia autorităţilor de a lua decizii ignorând opinia majorităţii oamenilor, războiului din Transnistria şi statutul nereglementat al problemei moldo-transnistrene, blocarea Transnistriei, corupţia şi furtul miliardului din bănci”. În opinia expertului transnistrean, cel mai mare neajuns al autorităţilor Moldovei în cei 25 de ani este „lipsa dorinţei de a căuta compromis pentru soluţionarea problemelor acute”. El consideră că Moldova se va simţi ţară doar atunci când guvernanţii ei vor înţelege că nu tot ceea ce doreşte Chişinăul va fi acceptat în Transnistria, Găgăuzia şi în nordul republicii.
În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă” aflaţi la rubrica „Dosar”că un partener de afaceri al liderului PL, Mihai Ghimpu, câştigă, prin intermediul unei firme, contracte de zeci de milioane de lei cu instituţii publice conduse de liberali. Doar în 2015, Calea Ferată a Moldovei, întreprindere condusă de liberalul Iurie Topală, a achiziționat produse petroliere în valoare de 60 de milioane de lei de la acest agent economic. Firma a fost contractată şi de alte patru întreprinderi municipale care utilizează în activitatea lor de zi cu zi carburanți. Potrivit sursei citate, respectivul agent economic a intrat pe piață abia în anul 2013, şi a moștenit contractele de milioane cu statul a unei alte firme a partenerilor deputatului Ghimpu, care practic a dispărut după ce a ajuns în vizorul presei și a organelor de drept.
Tot în „Ziarul de Gardă” găsiţi opinii ale experţilor şi politicienilor despre intenţia Guvernului de a reduce numărul instituţiilor publice de control de la 60 la 11. Limitarea numerică a organelor de control va reduce substanţial corupţia, dădea asigurări premierul Filip. Deputata Maria Ciobanu crede însă că iniţiativa e una „de faţadă”, că „nu va schimba nimic” şi că „acoperă nişte interese ale PD”. Ea susţine că partidele de la guvernare există din banii donaţi de organele de control. „Umblă cu puşculiţa pe la agenţii economici şi apoi merg cu contribuţii la partide”, a mai spus Maria Ciobanu, exponenta PLDM, care până nu demult s-a aflat la guvernare. În opinia expertului Ion Dron mai judicios ar fi ca instituţiile de control să fie demonopolizate, iar legislaţia din domeniu să fie îmbunătăţită. „S-ar putea să avem mai puțină corupție, reieșind din considerentul că instituțiile de control sunt şi ele nişte cuiburi de corupție”, notează, între altele, avocata Natalia Moloşag.
„Ministerul Sănătății şi cel al Muncii şi Protecţiei Sociale ar putea fi comasate”, titrează Sănătate Info. Cele două instituţii ar putea să devină una singură, în câteva luni, în cadrul unei ample reforme a administraţiei publice iniţiate de Guvern. Sursa citată precizează că deocamdată informaţia nu a fost confirmată oficial, dar că neoficial despre reorganizarea celor două ministere se „vorbeşte tot mai intens”. Fuzionarea nu este văzută cu ochi buni de specialiştii din ambele domenii. Vicepreşedinta comisiei parlamentare Sănătate, Protecţie Socială şi Familie, Valentina Stratan, a declarat pentru sursa citată că „printre cei care consultă acum specialiștii noștri în reorganizarea Guvernului sunt și experți din țările baltice. La ei aceste două ministere sunt împreună. Pentru noi însă cred că ar fi o catastrofă, pentru că am mai avut așa ceva”. În articol se aminteşte că cele două ministere au fost mai comasate în 2005 pe vremea guvernului Tarlev, dar, peste jumătate de an, au fost separate, pe motiv că politicile în ambele domenii erau fragmentate.
Într-un editorial pe „tribuna.md” Igor Volniţchi constată că reţelele de socializare le-au înlocuit majorităţii politicienilor din Moldova contactul cu oamenii, cu presa, cu colegii de partid. „(…) doar uneori aceştia „fericesc” poporul, plasând câte un text „super deştept” sau câte o fotografie „relevantă” pe facebook.” Urmărindu-i pe unii politicieni din Moldova îţi dai seama că ei au ajuns să „trăiască” pe facebook, notează Volniţchi. „Tot mai des mă bate gândul că unii dintre cei cu aspiraţii la funcţia de Preşedinte şi campania electorală tot pe facebook o vor face.” Comentatorul descrie avantajele şi dezavantajele reţelelor de socializare, concluzionând că oricât de importante ar fi, acestea nu pot înlocui contactul direct cu cetăţeanul şi le recomandă politicienilor moldoveni să-şi părăsească măcar uneori birourile.
Portalul „mold-street.com” scrie despre fondul de subvenționare a agricultorilor şi cum va fi repartizat acesta. Fondul de subvenționare pentru acest an se ridica la 900 de milioane de lei, aproape dublu faţă de cel din 2015. Numai că aproape 400 de milioane de lei sunt din contul Programului ENPARD, iar alte aproape 300 de milioane vor acoperi restanțele din anii precedenți. Prin urmare, valoarea subvenţiilor în acest an va fi doar cu 4 la sută mai mare faţă de 2015, scrie sursa citată.
Portalul „moldnova.eu” publică o analiză despre rapoartele financiare ale partidelor parlamentare. De cele mai numeroase donaţii beneficiază PD, urmat de cel al Socialiştilor. La cealaltă extremă se află partidul fostului premier Leancă. Sursa citată notează că „cel mai generos sponsor” al PD este un fost șef într-o structură anticorupție a MAI care a donat jumătate de milion de lei, iar de „Partidul Comuniștilor are deja grijă feciorul liderului formațiunii, Oleg Voronin”. Acesta a alocat 100 de mii de lei PCRM, în ultimul semestru al anului curent. Atât democraţii, cât şi socialiştii au cheltuit aproape toţi banii proveniți din donaţii pentru a se promova în presă. autorii articolului mai observă că starea financiară a PLDM este din ce în ce mai modestă.
Portalul „noi.md” publică o amplă analiză despre „cum sunt distruse pădurile din Moldova”. Prejudiciul din fondul forestier, estimat la zeci de mii de euro anual, depășește de zeci de ori prejudiciul cauzat de furtul miliardului din sectorul bancar, scrie sursa citată. deși Moldova dispune de rezerve forestiere modeste, comparativ cu alte state europene, volumul defrișărilor, în special a celor ilicite, s-a majorat în ultima vreme. Potrivit ministrului mediului jumătate din lemnul obținut din defrișări ilicite este destinat exporturilor. Datele privind dinamica exporturilor de lemn, prezentate de sursa citată, arată că volumul exporturilor s-a majorat semnificativ din 2009 încoace sub guvernarea partidelor care se declară pro/europene. Restricționarea exportului de produse lemnoase, aprobată recent, lasă portițe pentru abateri, se mai arată în articol.
În editorialul din ediția din Moldova a ziarului „Evenimentul zilei”, Mihai Țurcanuîși reia criticile la adresa grupului de inițiativă pentru organizarea referendumului de demitere a primarului capitalei. În opinia sa, iniţierea unui asemenea plebiscit ar fi inutilă. „Procedura de organizare a plebiscitului va fi scurtă. Până colectează semnături, până le verifică cu microscopul CEC, până se judecă de la o instanță la alta, se va termina și mandatul lui Chirtoacă. Dar până atunci, va fi cel puțin un pretext pentru Consiliul Municipal să nu lucreze, deși să nu lucreze este ocupația preferată a acestui gospodar soviet.”
sursa: europalibera.org