Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a aprobat, la începutul lunii noiembrie, o instrucțiune privind modul de depersonalizare a actelor administrative în Registrul de stat al actelor locale. Scopul documentului este de a asigura proporționalitatea între dreptul de acces la informația de interes public și cel privind respectarea vieții private.
Documentul este unul cu titlu de recomandare și servește drept suport metodologic pentru funcționarii publici.
Juristul Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, care a participat la elaborarea acestui material metodologic, spune că, inițial, aceste acte erau publicate în registru fără a fi anonimizate în mod corespunzător. Ulterior, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a intervenit cu mai multe sancțiuni, încurajând instituțiile publice să-și aprobe propriile reglementări privind publicarea actelor. „Este cel puțin ciudat să recomanzi unei instituții publice să-și facă propriile regulamente într-un domeniu atât de sensibil în care nu au expertiza necesară. După ce mai mulți funcționari au fost sancționați pentru divulgarea informației cu caracter personal, s-a ajuns în cealaltă extremă, fiind depersonalizate date de interes public precum numele funcționarilor care au emis actul, bugete, sume prevăzute pentru anumite cheltuieli, numerele cadastrale ale bunurilor imobile scoase la licitație etc. A trecut mai mult timp până când a fost aprobată această instrucțiune care vine să aducă mai multă claritate și să ajute funcționarii să înțeleagă ce poate fi depersonalizat și ce date ar trebui să rămână public. O instrucțiune care ar explica care date cu caracter personal sunt de interes public, ar fi trebuit să fie realizată mult mai devreme și să se refere la general și să cuprindă depersonalizarea hotărârilor judecătorești, actelor medicale, actelor publicate în Monitorul Oficial ș.a., acolo unde se aplică excesiv și denaturat legislația privind protecția datelor”, explică juristul.
Astfel, potrivit instrucțiunii, funcționarii ar trebui să anonimizeze în continuare codurile personale ale persoanelor vizate în acte, date despre abuzuri și violuri, sau informații despre minori.
În ultimii ani, jurnaliștii care au accesat Registrul de stat al actelor locale au invocat că documentele din această bază de date sunt depersonalizate în mod excesiv. „Accesarea informației din Registrul actelor locale reprezintă adesea o experiență tragico-comică. Unele documente furnizate de autorități oscilează între două extreme: de la anonimizarea codului fiscal al Primăriei, a identității consilierului sau a cifrelor din buget până la afișarea publică a datelor minorilor plasați sub tutelă. Jurnaliștii se află printre victimele frecvente ale acestor practici, documentarea materialelor fiind o adevărată provocare atunci când actele anonimizate până la extremă nu mai reprezintă nicio valoare informativă. Scuza principală a funcționarilor publici responsabili pentru publicarea documentelor în Registru este obligația de a proteja datele cu caracter personal pe care o execută contrar prevederilor legii. De vină e, probabil, reaua-credință sau necunoașterea legislației și instruirea precară. Marea speranță e că prevederile acestei instrucțiuni vor deveni cunoscute, înțelese și, poate, într-un final, vor fi și aplicate corect în practică”, spune Cristina Durnea, consilieră juridică la Centrul pentru Jurnalism Independent.
sursa: media-azi.md