Constituția este produsul devenirii noastre istorice, politice și culturale. Este actul juridic care ne definește ideologia și care stabilește agenda colectivă a schimbărilor sociale și politice în societate. Constituția a făcut și face legea în Republica Moldova, iar noile amenințări, propaganda, dezinformarea, polarizarea și stratificarea societății arată cât de important este să fie libertatea și cât de mult valorează o democrație autentică. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate cu prilejul Zilei Constituției la Palatul Republicii, la care au participat înalți demnitari, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, personalități în domeniul culturii și științei, dar și președinți și judecători ai Curților Constituționale din Germania, Lituania, România și Ucraina, transmite IPN.
Andrian Candu, președintele Parlamentului, a declarat că Republica Moldova are nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate și unitate pentru modernizarea țării după modelul european, iar acest context jaloanele din Constituție ajută la implementarea normelor noi, ajută la apărarea societății și statului, fără a atinge drepturile și libertățile fundamentale. „Uneori uităm că fiecare trebuie să muncească și să respecte legea, dacă vrem cu adevărat să trăim într-o țară democratică, prosperă, unde fiecare locuitor se bucură de drepturi și de șanse egale. Recent am fost întrebat dacă îmi place Constituția și imediat, sincer, m-am gândit la articolul 13 (n.r. Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi), care a trezit cred eu cele mai multe controverse de la independență încoace, dar poate oare un singur articol să compromită un document care garantează și consfințește drept valoare supremă demnitatea omului?”, a întrebat Andrian Candu.
Premierul Pavel Filip a declarat că Ziua Constituției este un foarte bun prilej pentru a măsura distanța dintre dezideratele constituționale și felul în care se reușește transpunerea valorilor și a principiilor care definesc legea fundamentală a Republicii Moldova. „Țelul nostru principal este ca legea fundamentală să devină o oglindă a realității sociale, economice și politice din Republica Moldova. Drepturile și libertățile să nu fie doar afirmate, ci garantate cu adevărat. Instituțiile și libertățile să fie funcționale, eficiente și în slujba cetățeanului, începând cu cei mai nevoiași”, a notat premierul.
Tudor Panțâru, președintele Curții Constituționale, a declarat că nu trebuie să uităm, mai ales astăzi, când ne este pusă tot mai des la încercare independența, că valorile care se conțin în legea fundamentală și aspirațiile poporului, consfințite în preambulul Constituției, și-au găsit expresia puțin mai devreme – în 1991, la 27 august. „Dovada maturității unui regim politic este inclusiv faptul că beneficiază de o Constituție care proclamă valorile democrației liberale. Legea noastră fundamentală reprezintă o asemenea Constituție. Este la fel de adevărat însă că maturitatea democratică are în general mai multe etape și valențe – există democrații tinere și există democrații avansate. Nu trebuie să fim reținuți în a recunoaște că suntem sub acest aspect la început de drum, dar am ales, cred, un drum corect”, a menționat Tudor Panțâru.
Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994.