Este vorba despre Tatiana Cociu, cea care, după alegerile locale din 5 noiembrie curent, s-a instalat în fotoliul de primar al mun. Orhei.

Tatiana Cociu, primara mun. Orhei, în timpul ceremoniei de inaugurare a Pomului de Crăciun. 9 decembrie 2023 // Foto: Tatiana Cociu/Facebook

„Am fost foarte mulți ani la rând la deschiderea Pomului de Crăciun din Orhei, dar, în calitate de primar, este prima dată”, declara recent Tatiana Cociu, zâmbind și vizibil emoționată, de pe scena din Piața Vasile Lupu din Orhei.

Propulsarea ultrarapidă a Tatianei Cociu în funcția de vârf a mun. Orhei i-a făcut pe mulți să se întrebe: cine, de fapt, este această persoană? Întrebarea a apărut în situația în care ea a fost practic invizibilă în perioada campaniei electorale, iar profilurile ei de pe rețelele sociale sunt lacunare în privința carierei profesionale.

Cociu a fost scoasă la înaintare în ultima săptămână de campanie de către Alexei Lungu, candidatul Partidului Șansă la Primăria Orhei, care era susținut de foști fruntași ai Partidului ȘOR, formațiune scoasă în afara legii în iunie 2023.

„Vreau să v-o prezint pe Tatiana Cociu, pe care o vom susține la Orhei, dacă cei de la Comisia Electorală Centrală vor merge mai departe pe calea lor criminală și ne vor scoate din cursă”, a anunțat Lungu în seara zilei de 31 octombrie.

Rocada a venit pe fundalul perchezițiilor la Partidul Șansă și a intenției autorităților de a scoate formațiunea din cursă, ceea ce și s-a întâmplat cu două zile înainte de scrutinul local din 5 noiembrie. Atunci, Comisia pentru Situații Excepționale a anulat înregistrarea tuturor candidaților din partea formațiunii respective pentru un șir de încălcări, inclusiv pe motiv de finanțare ilegală.

Așa că toată susținerea și promovarea lui Alexei Lungu din partea fostului Partid ȘOR au fost transferate către Tatiana Cociu, care a câștigat alegerile la Orhei din primul tur, cu 62,54% din voturi.

ASCENSIUNE FULMINANTĂ via ȘOR
Orhei este unul dintre cele mai mari municipii din țară după numărul populației și a devenit avanpostul de bază al oligarhului Ilan Șor. În Orhei el a ajuns primar în 2015, pe când încă era anchetat în „Furtul miliardului”, și tot orheienii l-au ales deputat la uninominalele din 2019.

Ilan Șor, fostul primar de Orhei, îi felicită pe cei prezenți la ceremonia de inaugurare a Pomului de Crăciun, prin intermediul unei înregistrări video. 9 decembrie 2023 // Foto: Tatiana Cociu/Facebook

Chiar și după ce Șor a fugit din țară, între timp fiind condamnat definitiv la închisoare pentru implicare în „Furtul miliardului” și supus sancțiunilor internaționale, mun. Orhei a fost administrat continuu de reprezentanți ai formațiunii ȘOR sau persoane afiliate acesteia. În această paradigmă se înscrie și ascensiunea fulminantă a Tatianei Cociu.

Traseul ei profesional și politic pare pe alocuri tras la indigo cu cel parcurs de Alexei Lungu. În trecut – angajarea la aceeași magnați media, în anul electoral 2023 – reprezentarea unor formațiuni politice membre a așa-numitului bloc Ș.O.R., lansat de oligarhul Ilan Șor: Lungu a devenit candidatul „Șansă”, născut din reanimatul și redenumitul „Ai noștri”, în timp ce Cociu a devenit candidata „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM). Ce-i drept, inițial Tatiana Cociu a depus cerere de înregistrare în calitate de candidat independent, dar după câteva zile a retras-o și a solicitat să fie înregistrată ca reprezentantă FASM.

Totuși Tatiana Cociu nu a avut aceeași vizibilitate ca și colegul său nici în campania electorală, nici în anii de televiziune, unde a lucrat o vreme. Chiar și acum, nu e tocmai ușor de găsit pe internet vreo emisiune din timpurile jurnalistice ale actualei primare de Orhei.

Astfel, puțină lume cunoaște chiar  și cele mai elementare lucruri despre persoana aleasă să conducă Orheiul în următorii patru ani. Bunăoară, că Tatiana Cociu are 41 de ani, este originară din raionul Hâncești și locuiește în Chișinău.

DIN BIBLIOTECĂ, ÎN MASS-MEDIA
Primul loc de muncă al Tatianei Cociu a fost la bibliotecă, conform datelor analizate de noi. Timp de aproape șase ani, între 2002 și 2007, ea a lucrat la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” – mai întâi ca bibliotecară, iar apoi ca șefă de oficiu.

După o pauză de aproape trei ani, care a succedat unor evenimente din viața ei personală – căsnicie și nașterea unui copil, Cociu își începe activitatea pe tărâmul jurnalistic. Presa scrisă îi servește drept platformă de lansare în mass-media, dar la publicația Flux, unde este angajată ca reporteră, nu se reține mai mult de un an, după care se orientează spre audiovizual.

În februarie 2011, tânăra jurnalistă devine redactoare la Publika TV – televiziune a companiei Știri Media Grup SRL. Lucrează acolo și în 2012, când televiziunea, fie și neoficial, era controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ca și Șor, Plahotniuc a fugit din țară în 2019 și se află acum sub sancțiuni internaționale.

În ianuarie 2013, Tatiana Cociu se reprofilează pe radiodifuziune, când se mută, tot în funcția de redactoare, la o altă firmă din trustul aceluiași magnat media – Radio Media Group SRL, deținătoarea licențelor posturilor de radio Publika FM, Muz FM și Maestro FM.

După aproape un an și jumătate de radiofonie, Cociu se angajează ca administratoare de date la Analitic Media Grup, societate pe acțiuni care, la acea vreme – mijlocul anului 2014, era proprietara postului TV7. Acolo a lucrat ceva mai puțin de trei ani, timp în care a fost și reporteră.

Deja în primăvara anului 2017, Tatiana Cociu și-a înscris la activ funcția de directoare de programe, datorită angajării la un alt radiodifuzor. Cu toate acestea, activitatea sa la Mediamax TV SRL, gestionara canalului Impact TV, la care Cociu a prezentat și știrile, a fost scurtă – nici un an de zile.

Și mai puțin Cociu a zăbovit la Compania publică „Teleradio-Moldova”, unde, în vara anului 2018, a activat ca editoare de televiziune timp de doar o lună și câteva zile.

DE LA JURNALISM, LA AFACERI ȘI POLITICĂ
După despărțirea de „Teleradio-Moldova”, în stagiul de muncă al Tatianei Cociu intervine o nouă pauză de mai bine de un an.

Următorul ei serviciu este la o nouă televiziune privată. Pe durata a cinci luni, începând cu septembrie 2019, Cociu este angajată în calitate de cameramană la Media Resurse SRL, firmă din holdingul media al oligarhului Ilan Șor.

Noul loc de muncă se deosebește de precedentele nu doar prin faptul că ea lucrează pe post de cameramană, o meserie mai rar întâlnită printre femei. La televiziunea lui Șor, în contradicție cu permanenta ascensiune a carierei sale profesionale, Tatiana Cociu acceptă o retrogradare, inclusiv sub aspect salarial.

Astfel, dacă în 2018, pe când lucra la radiodifuzorul public, salariul ei mediu depășea 7.500 de lei, apoi în 2019-2020, la Media Resurse, media oficială a constituit doar 2.800 de lei, o remunerare practic similară cu cea încasată la publicația Flux, în debutul carierei sale jurnalistice.

La începutul anului 2020, Cociu înregistrează o nouă absență din câmpul de muncă autohton. Revine oficial abia peste doi ani direct în anturajul lui Ilan Șor. În perioada mai-ianuarie 2022, lucrează ca referentă la Partidul ȘOR, ridicând, în medie, un salariu oficial de circa 950 de lei.

AVEREA ȘI INTERESELE (NE)DECLARATE
Oricât de modică nu ar fi suma de aproape 4.745 de lei pe care Tatiana Cociu a încasată-o oficial în 2022 de la Partidul ȘOR, dar nici acești bani, nici vreun alt venit nu apare în declarația de avere și interese pe care actuala primară de Orhei a depus-o, înaintea scrutinului local, la Consiliul electoral de circumscripție Orhei. Totodată, Cociu nu indică nici automobilul Dacia Logan pe care l-a cumpărat la începutul anului 2021.

Pe de altă parte, din aceeași declarație depusă la organul electoral local rezultă că, în anul 2022, Cociu a reușit să achiziționeze un automobil Ford Escape, fabricat în 2014, cu 180 de mii. Valuta în care a fost încheiată tranzacția nu este specificată, dar se prezumă că suma este în lei moldovenești, ceea ce presupune echivalentul a aproape 9.500 de euro, la cursul de atunci.

Tot făra să precizeze valuta, Cociu a declarat că a procurat, în 2018, un apartament de 50 de metri pătrați, contra sumei de 360 de mii, ceea ce ar fi 17 mii de euro. Apartamentul se află în sectorul Botanica din Chișinău și este a doua locuință deținută în proprietate de către Tatiana Cociu în ultimii opt ani. Primul apartament, de 57 de metri pătrați, e la fel în Chișinău. Doar că, procurat în timpul căsniciei Tatianei Cociu, a fost vândut în anul 2017, la scurt timp după divorț.

Pentru a-și permite noua locuință, Cociu a ipotecat-o la bancă pentru 300 de mii de lei, reușind să închidă creditul în mai puțin de trei ani. Pentru a obține o astfel de performanță, Cociu ar fi plătit lunar cel puțin 9 mii de lei, fără să mai luăm în calcul comisionul băncii. Doar că, reieșind din datele obținute de noi, practic doi ani din perioada în care a plătit creditul ipotecar ea nu a fost angajată oficial în câmpul muncii, iar în cele 10 luni cât a lucrat oficial, a avut în medie un venit lunar de doar 3.100 de lei, sumă de trei ori mai mică decât rata bancară.

FIRMĂ ȘI PARTID CU ACEEAȘI ADRESĂ
În declarația depusă la organul electoral local, Tatiana Cociu a trecut sub tăcere și faptul că este administratoare, asociată unică și beneficiară finală a unei companii, Imobil Investments Company SRL.

Adresa juridică a firmei se află pe str. Grădina Botanică 14/3, of. 307 din Chișinău. La aceeași adresă este înregistrat și „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul cu care Cociu a mers în alegeri, precum și zeci de alte companii, o parte dintre ele tangente cu persoane controversate.

Din 2017, fondator și administrator al Imobil Investments Company era Leonid Shapovalov, un cetățean rus din Moscova. Acesta până în prezent figurează printre asociații unei alte companii din Chișinău – Fabrica Biotehnologia-M SRL. La Imobil Investments a renunțat în mai 2019, când i-o vinde Tatianei Cociu la preț nominal de o mie de lei.

CONEXIUNILE LUI SHAPOVALOV

Datele obținute de noi arată că Leonid Shapovalov a lucrat ani la rând la câteva companii din Rusia deținute de un offshore din Cipru, WJ Holding Limited – unul dintre jucătorii importanți în comerțul cu cereale și uleiuri vegetale din spațiul fostei Uniuni Sovietice și a Europei de Est.

WJ Holding este controlat de un american de origine ucraineană, Yuri Drukker. În anii 2000, holdingul a deținut fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălți (pe care a vândut-o ulterior lui Vaja Jhashi), iar în 2003 a cumpărat de la autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului fabrica de ulei din Bender.

Conform unei investigații, Leonid Shapovalov l-a ajutat pe Drukker, precum și alți imigranți ucraineni, să cumpere un șir de proprietăți peste ocean, în Miami, prin intermediul unor companii din zone offshore.

Dar, în 2021, conform datelor obținute de noi din Rusia, Shapovalov lucra deja pentru Asociația de cercetare și producție „Uzina Electromecanică Lianozovskyi” („LEMZ”), o întreprindere de stat specializată în dezvoltarea și producția de radare și sisteme de control. Din 2002, „LEMZ” face parte din Concernul antiaerian „Almaz-Antey”, redenumit de Vladimir Putin, în 2015, în Concernul de apărare aero-spațială „Almaz-Antey”.

Vladimir Putin, în timpul unei vizite la „Centrul Regional Nord-Vest al Concernului „Almaz-Antey” – Uzina Obukhov”. 18 ianuarie 2023 // Foto: Ilya Pitalev, MIA „Russia Today”. Sursa: Kremlin.ru

În 2014, la câteva luni după ce Rusia a ocupat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, „Almaz-Antey” s-a regăsit în lista persoanelor și companiilor sancționate de SUA. Doi ani mai târziu, din aceleași motive au fost sancționate expres și șapte subsidiare ale concernului rus, inclusiv uzina „LEMZ”.

În pofida sancțiunilor, în 2018 „Almaz-Antey” a intrat în top 10 cei mai mari producători de arme din lume. Printre altele, concernul rus produce sisteme de rachete sol-aer S-300, Triumf (S-400), Buk și Tor, toate folosite de armata rusă pe frontul din Ucraina.

La momentul preluării Imobil Investments Company, Cociu nu avea un post de muncă oficial, însă peste trei luni urma să fie încadrată, ca și cameramană, în statele de personal ale Media Resurse SRL, compania aservită lui Ilan Șor.

Când a încheiat tranzacția, Cociu nu a bătut balma personal cu Leonid Shapovalov, ci cu Dumitru Perebicovschi, care deținea o procură, iar transferul de proprietate a fost autentificat de notara Olga Bondarciuc.

Numele ultimilor doi nu sună deloc necunoscut pentru jurnaliștii de investigație. Despre Dumitru Perebicovschi Newsmaker a scris că acesta a lucrat în cabinetul avocatului Denis Ulanov, ajuns deputat pe lista Partidului ȘOR și unul dintre apărătorii lui Ilan Șor în dosarul penal privind „Furtul Miliardului”.

În anul 2016, la nici un an după ce primar al orașului Orhei a devenit Ilan Șor, Perebicovschi a participat la o licitație de vânzare a unui teren pentru construcții de 30 de ari din Orhei care tocmai fusese delimitat. Perebicovschi nu a licitat în nume propriu, ci doar a reprezentat, tot prin procură, compania Adar International, a cărei fondator și administrator este Roman Legerman, un apropiat de-al lui Șor.

Despre Olga Bondarciuc s-a scris și mai mult. Dosarul penal pe numele acesteia, în care este învinuită de fals în acte publice și declarații mincinoase, este pe rol în judecată. Din anul 2022, Bondarciuc nu mai are dreptul de a activa ca notar, dar anterior a autentificat un șir întreg de tranzacții conectate la oameni de afaceri controversați, printre care Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

DATORIA DE 60 DE MILIOANE ȘI „LISTA NEAGRĂ”
La fondare, firma Imobil Investments Company și-a trecut în revistă genuri de activitate precum agențiile imobiliare, de cumpărare, vânzare, închiriere și exploatare a bunurilor imobiliare. Doar că datele financiare ale companiei publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, în primii patru ani de la fondare, firma a avut un singur angajat și sugerează că ea nu a avut vreo activitate în perioada respectivă.

Singurul element din rapoartele financiare care sare în ochi e faptul că, în 2019, anul în care Tatiana Cociu a preluat Imobil Investments Company de la Shapovalov, compania a raportat datorii de peste 60 de milioane de lei, în timp ce, în 2018, acestea s-au cifrat abia la 2.300 de lei.

Nu e clar dacă datoria respectivă s-a format înainte sau după venirea lui Cociu în firmă. Cert e că aceasta figurează și în raportul companiei pentru 2020, când actuala primară de Orhei la sigur controla Imobil Investments Company. Ulterior compania nu a mai depus rapoarte la BNS, respectiv, nu știm dacă datoria mai persistă sau nu.

Iar în 2022, actuala primară de Orhei a ajuns în „lista neagră” a autorităților de la Chișinău. S-a întâmplat după ce Comisia pentru Situații Excepționale s-a raliat la sancțiunile aplicate de comunitatea internațională în privința mai multor agenți de influență ai Kremlinului, printre care se numără și Ilan Șor, și Vladimir Plahotniuc. Astfel, Moldova a stabilit „măsuri de precauție sporită” nu doar față de activitățile și tranzacțiile celor doi oligarhi, ci și față de toți cei „în privința cărora există suspiciuni” că sunt asociați cu aceștia.

Lista celor „în raport cu care sunt suspiciuni de afiliere cu cet. Ilan Șor sau PP ȘOR”, făcută publică de Tv8 acum un an, numără peste 200 de persoane și companii. Printre ele se regăsesc atât Tatiana Cociu în persoană, cât și compania preluată de la rusul Leonid Shapovalov, Imobil Investments Company.

„EA LE EXAMINEAZĂ DEJA”
Vineri, 8 decembrie, am expedit Tatianei Cociu, prin intermediul cancelariei Primăriei Orhei, mai multe întrebări, încercând să aflăm detalii inclusiv despre perioadele în care oficial nu a lucrat, despre creditul ipotecar din 2018, despre datoria de 60 de milioane a companiei sale, precum și despre includerea ei în lista persoanelor suspectate de afiliere cu Ilan Șor.

Spre finele săptămânii trecute, responsabilii din cadrul instituției ne-au anunțat că primara „o să vină curând, cred că, cu un răspuns” la întrebările expediate, menționând că „ea le examinează deja”. Până la publicarea acestui material, așa și nu am recepționat nimic.

De menționat că, tot la finele săptămânii trecute, Tatiana Cociu a depus declarația de avere la Autoritatea Națională de Integritate. De data aceasta, proaspăta primară de Orhei a indicat tot ce omisese să indice în declarația prezentată organului electoral local: și compania, și automobilul Dacia, și venitul de la Partidul ȘOR.

Nicolae CUȘCHEVICI (RISE Moldova) și Tatiana DJAMANOV (RadioOrhei.info)
A contribuit: Vladimir THORIK (RISE Moldova)

Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.

Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

Cariera Ivanos dispune de licenta,  varsă anual doar în bugetul local circa 1,3 milioane de lei și nu are nicio datorie față de bugetul național.
Nu este adevarat nici faptul ca pentru extragerea calcarului se fac explozii, a mentionat Gorea. 

Amintim ca acum  luna, o conferinta de presa a fost organizata la Chisinau si de catre 
viceprimarul pentru probleme economice, Viorel Dandara, care a prezentat detalii privind poziţia Primăriei în 
litigiul cu cariera Ivanos.

Examinarea litigiului prin care Primăria Orhei cere reîntoarcerea  terenului sub care
 se află zăcămintele naturale exploatate de SRL Ivanos a început vara aceasta la Judecătoria Orhei.
 Pe 5 septembrie , Curtea de Apel Chişinău a dispus suspendarea activităţii carierei, în calitate de măsură 
asiguratorie.

În interviu, fostul viceprimar de Orhei, Igor Grigoriev, face mai multe dezvăluiri, în special despre Ilan Shor. Grigoriev  a afirmat, între altele, că atunci  când erau apropiaţi cu Shor acesta  i-ar fi spus că în trecut el şi omul de afaceri Veaceslav Platon l-au finanţat pe socialistul Igor Dodon.

În aceeaşi zi, Platon, care se află în arest la Penitenciarul   nr.13, a negat verbal acest lucru. Ilan Shor, care de asemenea e arestat, dar stă la domiciliu, a reacţionat printr-un mesaj pe reţelele de socializare, şi a contestat unele dezvăluiri ale lui Grigoriev, iar despre altele a declarat că sunt aberante şi neprobate şi a spus că nu le comentează.

De amintit totuşi că într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o în primăvara anului trecut, 2015, însuşi omul de afaceri Ilan Shor, îi reproşa liderului socialist Igor Dodon nişte lucruri, amintindu-i  despre prietenia anterioară stransă dintre ei  şi despre sprijinul financiar pe care i l-a oferit.

Şedinţa a fost amânată, pentru că Shor vrea să iasă din arestul din propria lui casă, iar avocaţii săi au şi scris cererile necesare. Cunoscătorii realităţilor politice şi justiţiare moldoveneşti nu exclud că mai devreme ori mai târziu  acest lucru îi şi va reuşi. Fie de aceea că candidata lui, Inna Popenco, se plânge că nu poate fără de unicul său reprezentant în alegerile prezidenţiale. Fie din alte motive care care vor fi găsite de coechipierii abili ai tânărului şi promiţătorului businessman-primar-politician.

Dar nu despre asta e vorba aici, ci despre mutarea surprinzătoare pe care a făcut-o Shor în ajunul şedinţei de judecată , când le-a ordonat susţinătorilor săi “pe loc repaos”. Deocamdată, greu de înţeles  de ce i-a îndemnat, după cum e scris in mesajul de pe Facebook, să nu iasă la protest. Cert este însă că nu a făcut-o aşa, pur şi simplu, pentru că nu este el  omul care face ceva fără a calcula şi coordona totul cu cine trebuie. Oricum, primul efect benefic tot Shor il va avea  – din  economiile deloc neglijabile rezultate din tragerea   locomotivei protestatare pe linia de rezervă.

Doar nu crede vreun naiv că transportatorii  care i-au dus-adus pe protestatarii din Orhei, Taraclia, Basarabeasca, Ungheni, etc, au lucrat pe degeaba ori că toată suflarea protestatară a orbit din dragoste pentru Shor.
Desigur, printre protestatari s-au aflat şi pensionari şi invalizi mulţumiţi de ajutoarele materiale sau lemnele de foc pe care le-au primit, şi părinţi mulţumiţi de scutirea plăţii pentru grădiniţă ori de indemnizaţia de naştere, şi oameni din anturajul lui Shor, mulţumiţi de afacerile şi câştigurile lor.

Dar, de amintit că din anturajul lui Shor, până nu demult, a făcut parte şi fostul viceprimar , Igor Grigoriev. El este bine trecut prin politică şi putere şi, în plus,  originar din părţile Orheiului. Are multe cunoştinţe în cercurile locale şi mai cunoaşte şi metodele de lucru a lui Shor ( l-a slujit în timpul unei campanii electorale fulgerătoare, aducându-i pe tavă jilţul de primar). Aşa că nu am avea de ce să nu îl credem pe Grigoriev care, zilele trecute, spunea că pentru protestatarii din fiecare autobuz se cheltuiesc câte 5 mii lei, iar pentru cei din microbuz – 3 mii lei.

Ieri, venind din Chişinău la Orhei cu un microbuz destul de modern, l-am întrebat pe şofer câte locuri are. Acesta a răspuns că peste 20. Împărţind suma lui Grigoriev, ar ieşi până la 150 de lei de căciulă de protestatar – ca şi confirmare a plăţilor care şi înainte erau vehiculate în presa neplătită şi neafiliată politic. Bine, fie şi 100 de lei – tot nu e rău pentru un protestatar-“zilier” care, la urma toată, nu la prăşit mergea, ci era plimbat cu autobuzul, hrănit, îmbrăcat în tricouri şi şepci cu imprimeuri speciale, ba chiar şi arătat, ca o vedetă, la TV, strigand slogane şi fluturând bannere ori pliante.

Şi acum, după contramandarea protestelor de către comandantul-şef Ilan Shor, ce-i de făcut?  Dacă publicul se mai poate lipsi de spectacolele aproape săptămânale de la instanţele de judecată, un post de televiziune şi chiar sediul OSCE din Chişinău, apoi cu protestatarii-zilieri cum rămâne?

Aceştia, din nou, vor trebui să stea fără ocupaţie şi vor reintra în şomaj. Or, timp de peste un an, despre alte locuri de muncă create la Orhei de către acel care în alegeri s-a autoproclamat primar-investitor, nu se prea aude.

Vlad Amanescu

Shor a respins acuzaţiile  că proiectele realizate de el la Orhei  generează bugetului local datorii de milioane și că Primăria Orhei este condusă de Holdingul Shor. Primarul nu a comentat şi alte dezvăluiri ale fostului viceprimar, pe motiv ca acestea ar fi „aberante şi neprobate”.

Ilan Shor a venit, la rândul său,  cu dezvăluiri despre  Igor Grigoriev, amintind că l-a promovat  pe acesta în funcţia de viceprimar, iar apoi l-a propus la preşedinţia companiei Klassika Asigurări. Dar, spune edilul , unii oameni “în cazul dat Igor Grigoriev, pe care îi consideri prieteni, încerci să-i ajuți luându-i din drum și oferindu-le un loc de muncă cu un salariu exagerat pentru atribuțiile pe care le îndeplinea, ajung în final să-ți scuipe în suflet.”

Ilan Shor îşi exemplifică concluzia, menţionând că, în loc să-şi îndeplinească atribuţiile de viceprimar, Igor Grigoriev se ocupa de politică. La Klassika Asigurări a fost incompetent, încerca să introducă scheme de coruptie si sa abuzeze de putere, „își permitea chiar să vină la serviciu în stare de ebrietate, mereu se afla în conflict cu angajații companiei și avea un comportament agresiv”, iar din aceste motive a fost eliberat din funcţie, mai afirmă  Shor. 

Amintim că Igor Grigoriev a condus  staff-ul  electoral al lui Ilan Shor în alegerile locale din anul trecut. In rezultatul unei campanii electorale care nu a durat nici o lună, Shor a obţinut din chiar primul tur de scrutin peste 60% din sufragii şi fotoliul de primar al Orheiului.

Vlad Amanescu

Răspunzând la întrebarea dacă într-adevăr oamenii care ies în prezent la proteste ţin atât de mult la Shor ori sunt mobilizaţi pe bani, fostul viceprimar a opinat că printre cei care protestează sunt şi persoane recunoscătoare, care în ultimul an au beneficiat de ajutoare materiale şi scutiri financiare. Totodată, Grigoriev numeşte sumele de 3000 de lei şi 5000 de lei, care ar fi cheltuite pentru un microbuz, respectiv, autobuz. Dar, spune acesta, “ indiferent dacă îi plătește sau nu, oamenii sunt organizați să iasă la aceste manifestații”, fiind folosiţi în ”interesele personale şi cinice” ale lui Ilan Shor, care nu este deţinut politic.

În acelaşi timp, Grigoriev recunoaşte că în prezent are remuşcări pentru faptul că banii pe care el personal i-a primit de la Shor ar putea fi din miliardul furat.

Igor Grigoriev, care este originar din raionul Orhei, spune că deşi a plecat în luna martie curent din echipa lui Shor, lumea continua să îl sune în legătură cu acesta ori pe chestiuni legate de Primărie, iar el nu mai doreşte să fie asociat cu această persoană.

Amintim că Igor Grigoriev  a condus staff-ul electoral al lui Ilan Shor în alegerile locale din 2015, ulterior exercitând în decurs de câteva luni funcţia de viceprimar la Orhei şi cea de preşedinte al Klassika Asigurări – companie din componenta holdingului lui Shor.

Vlad Amanescu

Igor Grigoriev povesteşte că a ajuns să conducă staff-ul electoral al lui Ilan Shor, după ce, la 12 mai 2015, a fost telefonat de vechiul său prieten Viorel Melnic care i-a transmis respectiva propunere din partea lui Shor. Grigoriev a acceptat, aceasta fiind pentru el atât o provocare, cât şi o necesitate.  

Omul care a condus campania electorală a lui Ilan Shor, făcându-l pe acesta primar, menţionează totodată că a primit doar o jumătate din banii care i-au fost promişi: ” Plecarea la Shor a fost o provocare și o necesitate. Până la urmă, am fost și remunerat. Așa cum o fac toate partidele: în plic… Dar ceea ce vreau să spun cu certitutine e faptul că Ilan mi-a dat doar 50% din suma pe care mi-a promis-o în campania electorală”.

În interviu, Grigoriev aminteşte că Viorel Melnic, cel care i-a făcut popunerea din partea lui Shor, a condus vama până în 2009, după care a plecat la holdingul lui Shor.
Menţionăm în context şi faptul că din februarie anul trecut, Viorel Melnic a devenit consilier al primarului Ilan Shor pentru probleme economice.

Însuşi Igor Grigoriev, care în alegerile locale din anul trecut figura pe locul doi în lista MSPR Ravnopravie pentru funcţia de consilier orăşenesc, a ocupat timp de câteva luni postul de viceprimar al oraşului Orhei pentru probleme economice. La începutul lunii octombrie 2015, primarul Ilan Shor a anunţat că viceprimarul Grigoriev demisionează din funcţie, iar peste puţin timp acesta din urmă a devenit preşedinte al Consiliului de Administraţie la Klassika Asigurări – o companie din holdingul lui Shor. Dar şi în această funcţie Igor Grigoriev  s-a aflat în decurs de doar  câteva luni.

Vlad Amanescu

La întrebarea dacă Shor este omul său, dacă îl protejează şi foloseşte, Plahotniuc a răspuns că ” Shor, ca şi toţi ceilalţi implicaţi, trebuie să răspundă pentru ce a făcut.” Potrivit lui Plahotniuc, şi în acest caz numele său e invocat de către cei care au făcut afaceri cu Ilan Shor, l-au folosit, iar acum s-au supărat că a dat depoziţii pe ei şi îl etichetează precum că este omul său ca să-l discrediteze şi să scape ei de răspundere.

Prim-vicepreşedintele democrat  a mai declarat că, din partea lui, ” pot să se toarne între ei zi şi noapte, să spună ce vor, important e să se afle adevărul şi toţi să răspundă pentru faptele lor și, desigur, să fie recuperaţi toți banii înapoi. Nimeni nu trebuie să beneficieze de clemenţă sau protecţie”, a punctat Plahotniuc.

Amintim că Ilan Shor se află în arest la domiciliu,  dar pledează nevinovat într-un dosar prin care i se incriminează că a obţinut prin escrocherie 5 miliarde de lei din Banca de Economii,  în perioada când o conducea.

 Într-un alt dosar penal, acesta are calitatea de martor  după ce, cu un an în urmă,  s-a autodenunţat pentru că l-ar fi mituit cu 250 de milioane de dolari in bani şi bunuri  pe ex-premierului liberal-democrat Vlad Filat. Cel din urmă a fost condamnat de prima instanţă la 9 ani de închisoare, dar susţine că este victima unui dosar politic. 

Şi controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, a ajuns în arest în baza depoziţiilor pe care le-a făcut împotriva acestuia Ilan Shor cu o lună în urmă. 

Vlad Amanescu

După cum se şi proiecta,   Congresul a fost organizat  la Orhei. Conducerea Ravnopravie şi-a anunţat această intenţie   la începutul lunii septembrie,  menţionând că  pentru organizarea evenimentului cu certitdine “se va opta pentru una din cele mai mari săli disponibile din oraș”.

Cea mai disponibilă s-a dovedit a fi sala de şedinţe a Consiliului raional Orhei, care se află chiar în sediul Primăriei. Sala nu este cea mai mare din oraş, dar membrii Ravnopravie nu s-au înghesuit pentru că în  pozele de la Congres se văd  mai multe locuri libere.  

Potrivit comunicatului,  la Congres s-a decis ca MSPR Ravnopravie să-şi schimbe denumirea, simbolica şi statutul. În prezidiu s-au aflat  preşedintele de onoare al mişcării, Valeri Klimenco, candidatul Ravnopravie la  funcţia de preşedinte al R. Moldova, Inna Popenco,  şi directorul Regiei Apa-Canal Orhei, Victor Perţu. Candidata Popenko a vorbit personal în faţa delegaţilor la Congres, în timp ce liderul Ravnopravie, Ilan Shor,  şi-a salutat colegii printr-un mesaj  căruia i s-a dat citire în cadrul evenimentului.

Amintim  că MSPR Ravnopravie, care s-a poziţionat  ca formaţiune de orientare pro-rusă, până de curând  a fost condusă de către Valeri Klimenko. In luna iunie,  cu doar cateva zile  inainte  de a fi arestat, primarul Orheiului, Ilan Shor a preluat conducerea Ravnopravie.

Chiar dacă se află în arest la domiciliu, fiind invinuit că a obţinut prin înşelaciune de la BEM  5 miliarde de lei, Shor dă dovadă de activism politic. Anume Shor şi-a exprimat dorinţa ca Congresul Ravnopravie sa aibă loc în orasul pe care îl conduce de puţin peste un an. 

Vlad Amanescu

foto: facebook

Azilul poate găzdui 100 de animale şi dispune de o linie fierbinte prin intermediul căreia locuitorii orașului Orhei vor putea sesiza grupul de intervenție despre animalele care trebuiesc prinse şi plasate într-un un loc sigur.

La evenimentul de inaugurare a participat conducerea de vârf a oraşului şi raionului, cu excepţia primarului Ilan Shor, care se află în arest la dimiciliu. Nu a lipsit însă Inna Popenco – cea care a fost înaintată la funcţia de preşedinte al republicii din partea MSPR “Ravnopravie, care este condusă de către  Ilan Shor. Declaraţiile candidatei  au fost reflectate pe site-ul Primăriei Orhei.

Menţionăm că la fel s-a procedat  şi  în cazul altui eveniment inaugural organizat zilele trecute, la încheierea  lucrărilor de reparaţie a străzii Negruzzi.  Prezidenţiabila „Ravnopravie”  Inna Popenco  mai beneficiază de promovare  şi pe profilul Primăriei Orhei de pe reţelele sociale, acolo fiindu-i postat spotul video preelectoral pentru alegerile care vor avea loc la  30 octombrie curent.

  În comunicatul Primăriei se spune că cererea de chemare în judecată a carierei Ivanos urmăreşte scopul de a înceta activitatea acestui agent economic. Potrivit sursei, cariera activează ilegal, fără a achita plăţile de exploatare. Din această cauză,  Primăria  cere întoarcerea carierei în gestiunea oraşului, astfel încât “veniturile de zeci de milioane obținute de către compania privată din activitatea carierei să fie vărsate la completarea bugetului local și la soluționarea nevoilor sociale ale cetățenilor orașului Orhei”.

Unul dintre proprietarii carierei, Iurie Nastas, a declarat însă pentru jurnal.md că întreprinderea varsă anual în bugetul local 1,5 milioane de lei şi că cel mai grav  e că întreruperea  activităţii lasă fără lucru 80 de angajaţi, iar familiile acestora – fără surse de existenţă.

Acesta mai susţine că, de fapt, conflictul cu Primăria a început încă în anul trecut deoarece Asociaţia Obştească  ‘Pentru Orhei’, creată de Ilan  Shor, ar fi încercat  estorcarea de la carieră a materialelor de constructie gratuite pentru repararea drumurilor din localitate. Cariera ar fi refuzat si oferirea   materialelor  de construcţie la preţuri derizorii pentru lucrările de la aeroportul din Chişinău care, spune Nastas, a fost concesionat unei firme a lui lan Shor.  

Potrivit antreprenorului, decizia luată de Curtea de Apel este abuzivă, iar patronii şi angajaţii întreprnderii sunt gata să ajungă şi la CEDO.  Decizia a fost  pronunţată în lipsa pârâtului care nici nu ar fi  fost anunţat despre şedinţa din  5 septembrie, iar după aceasta la carieră au venit executorul judecătoresc, un poliţist şi persoane care s-au prezentat ca membri ai Gărzii populare. Aceştia au blocat cu maşini de mare tonaj accesul în carieră, au cerut intreruperea activităţii şi scoaterea utilajelor de producere de pe teritoriu, chiar dacă, spune Iurie Nastas,  instanţa nu a dispus sechestrarea bunurilor. 

Update, 14:58 . După publicarea acestui material, Primăria Orhei a difuzat incă un comunicat de presă la acelaşi subiect, în care îşi reiterează poziţia şi cere reîntoarcerea carierei în gestiunea oraşului, deoarece aceasta activează ilegal, fără a achita plățile pentru exploatarea carierei începând cu anul 1997. Din comunicat rezultă că, având “venituri enorme” de pe terenul transmis pentru crearea spaţiilor verzi, cariera a lăsat “comunitatea oraşului” „fără orice contraprestaţie”.
De menţionat că şi Iurie Nastas a relatat anterior  despre faptul  că, iniţial, administraţia locală s-a adresat în instanţă  cu cererea de sistare a activităţii carierei pe motiv că aceasta are o obligaţie “veche de aproape 20 de ani”, de recultivare a carierei exploatate. Judecătoria Orhei nu a găsit temei de admitere a solicitării, dar  Curtea de Apel a satisfăcut cererea pe care administraţia întreprinderii  o consideră ilegală.

Vlad Amanescu

Portalul Newsmaker.md scrie că unul din organizatorii protestului, şeful executiv al mişcării ‘Ravnopravie’, Valeri Klimenko, a declarat că, pentru a cere eliberarea lui Shor din arest, la Chişinău au venit nu doar oameni din Orhei, ci şi din Taraclia, Găgăuzia, Străşni, Ungheni şi Lipcani.

Şedinţa preliminară în dosarul lui Ilan Shor, care este acuzat de sustragerea din Banca de Economii a peste 5 miliarde de lei, s-a desfăşurat în regim închis şi a durat mai puţin de o jumătate de oră. Avocatul Denis Ulanov a spus doar că s-au examinat chestiuni de procedura, iar  starea clientului său a caracterizat-o ca fiind „sigură”.

Newsmaker mai relevă că în faţa mulţimii de afară  se aflau cel mult 10 poliţişti, în timp ce lângă sala unde avea loc şedinţa de judecată nu era niciun un poliţist, la uşă aflându-se doar numeroşii bodyguarzi ai lui Shor.

Amintim că primarul Orheiului a fost arestat spre sfârşitul lunii iunie şi plasat în izolatorul CNA. La începutul lunii august, avocaţii lui Shor au obţinut ca el să fie transferat la domiciliu, pe motiv că arestatul colaborează cu ancheta şi are probleme de sănătate.

La sfârşitul lunii august, procurorii l-a deferit pe Shor justiţiei şi cer ca acesta să facă 15 ani de închisoare pentru infracţiunea de escrocherie şi spălare de bani în proporţii deoabit de mari.

Ilan Shor are calitatea de bănuit încă  într-un dosar legat de fraudarea sistemului bancar şi calitatea de martor în dosarul de mituire şi trafic de influenţă a lui Vlad Filat.

Shor este învinuit că în perioada 4 -25 noiembrie 2014 a obţinut prin înşelăciune peste 5 miliarde de lei de la BEM pe care i-a spălat prin intermediul a zeci de companii offshore. După cum a constatat şi raportul KROLL, Shor a scos banii oferind credite mai multor firme care îi aparţin chiar lui, în baza unor contracte fictive, încheiate cu entităţi bancare din Rusia.

Potrivit procurorilor, Shor, care controla Banca de Economii, i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al BEN să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora. Membrii Consiliului au recunoscut că au fost induşi în eroare de şeful lor, care le-a   dat asigurări că debitorii sunt agenţi economici serioşi, iar afacerea este profitabilă pentru bancă datorită dobânzilor mari pentru rambursarea creditelor.

Procurorii mai deţin probe care demonstrează că inculpatul  a întreprins acţiuni pentru a ascunde sustragerea banilor din BEM, efectuând o serie de transferuri de pe conturile unor companii offshore pe altele.

Potrivit procurorilor, Ilan Shor a refuzat să-şi recunoască vină şi a declarat că schema frauduloasă a fost pusă la cale de Vlad Filat care i l-a prezentat pe Veaceslav Platon, cu rugămintea de a-i oferi credite.

Portalul  scrie că atât locuitorii Orheiului,  cât şi cei din alte regiuni ale republicii continuă să colecteze semnături pentru a obţine eliberarea primarului de Orhei  din arest şi ca petiţia pro-Shor poate fi semnată şi pe internet. Potrivit sursei citate, până în dimineaţa zilei de astăzi au fost adunate 16499 de semnături, care împreună cu petiţia urmează a fi prezentate instanţei de judecată şi procurorilor anticorupţie.

Cifra din ştirea la zi  este însă cu peste 500 de semnături mai mică în raport cu  cifra anunţată cu mai bine de  două săptămâni în urmă de către avocatul lui Ilan Shor, Denis Ulanov. Mai mult că atât, la mijlocul lunii august Ulanov declara că instanţei de judecată i-au fost deja prezentate volume întregi cu  semnături unice   în susţinerea lui Shor.

Avocatul lui Shor a  vorbit despre peste 17 mii de semnături încă la protestul  organizat la Chişinău in ziua de 18 august. Ulanov mai insista atunci  că transmiterea acestui număr de semnături către judecători  este un fapt real şi deja împlinit.

Ce PANCARTE au văzut orheienii cu prilejul SĂRBĂTORILOR naţionale //FOTO

La protestele, care au pornit încă în luna iunie şi la care  s-a cerut eliberarea din arest a primarului de Orhei, Ilan Shor, mai ales pe şepcile purtate de protestatari la început, se putea zări  stema oraşului, iar drapelul Orheiului nu a lipsit practic de la nicio manifestare, chiar dacă printre organizatori s-a numărat şi Mişcarea social-politică pro-rusă “Ravnopravie”.

Utilizarea simbolicii locale pe care Orheiul a aprobat-o mult înainte ca la cârma oraşului să ajungă Ilan Shor, ar trebui să ridice  întrebarea dacă acest lucru e admisibil şi nu e un abuz asupra simbolurilor comune făcut în scopuri personale şi tulburi.  Asta, ştiindu-se bine că protestele nu sunt împotriva corupţilor, ticăloşilor şi hoţilor, ci pentru ca principalul suspect în furtul miliardului de dolari, care mai are încă  un dosar penal cu imensa sumă de  peste 5 miliarde de lei, spălată în băncile pe care le gestiona nu demult,   să fie pus în libertate.

Mai recent, la sfârşitul lunii august, când la porunca arestatului Shor, înlocuit în avanscenă de soţia sa, Jasmin-Sara,  a avut loc o nouă şi ameţitoare frăsuială sărbătorească, la Orhei au putut fi  văzute  şi câteva pancarte  bizare. Nu e sigur că cineva din mulţime şi-a dat pe loc seama de unde  provin acestea, dar efectul vizual şi unele asocieri fie şi în subconştientul celor care au privit măcar un film-două de pe vremea stalinist-hrushciovistă, la sigur, s-a produs.

Greu de crezut că  arhitecţii atâtor   evenimente care se vor cu răsunet (aceeiaşi miză  fiind pusă pe Congresul „Ravnopravie” care s-a decis să fie organizat la Orhei)  suferă de lipsă de inspiraţie  şi absolut întâmplător au scos de la naftalină imagini şi mesaje copiate din epoca comunistă. Or, deşi  lozincile şi apelurile originale în limba rusă au fost traduse şi pe alocuri adaptate sărbătorii naţionale din 27 august,   placardele “modernizate” au transpirat prin esenţa lor sovietică anume la festivitatea dedicată celor 25 de ani de Independenţă a R.Moldova. 

Vlad Amanescu

În comunicatul de presă al formaţiunii  se spune că evenimentul cu certitudine va avea loc în una din cele mai mari săli din  oraş Aceeași sursă precizează că la Congres va fi prezentat raportul de activitate, alese organele de conducere și de control ale Mișcării şi va fi  votat noul program al formaţiunii.
În comunicat nu se spune nimic despre faptul, dacă la Congresul care este convocat pentru 25 septembrie, în perioada de vârf a campaniei electorale,  se va lua şi vreo decizie de susţinere a vreunui candidat la funcţia de preşedinte al Republicii.

Acum un an şi jumatate, însuşi Shor declara într- o conferinţă de presă  că a   finanţat campania electorală a PSRM, amintindu-i  liderului socialist Igor Dodon despre legăturile apropiate cu acesta. Presa a relatat şi despre relaţiile bune ale lui Shor cu fruntaşi comunişti, iar în autodenunşul său din anul trecut Shor a scris că l-a mituit pe Vlad Filat cu bani si bunuri în sumă de 250 de milioane de dolari şi că  o parte din aceştia au mers la finanţarea PLDM .

Primarul de Orhei a fost ales preşedinte al Mişcării  pro-ruse Ravnopravie cu mai puţin de 3 luni în urmă. Chiar dacă a devenit primar din partea Ravnpravie, având şi o echipă din 13 consilieri orăşeneşti, reprezentanţi ai aceluiaşi partid, atât Shor, cât şi fracţiunea care s-a intitulat ‘Pentru Orhei’ declarau până nu demult, că nu au venit la Orhei ca să facă politică, ci pentru binele oraşului.