Este vorba despre Tatiana Cociu, cea care, după alegerile locale din 5 noiembrie curent, s-a instalat în fotoliul de primar al mun. Orhei.

Tatiana Cociu, primara mun. Orhei, în timpul ceremoniei de inaugurare a Pomului de Crăciun. 9 decembrie 2023 // Foto: Tatiana Cociu/Facebook

„Am fost foarte mulți ani la rând la deschiderea Pomului de Crăciun din Orhei, dar, în calitate de primar, este prima dată”, declara recent Tatiana Cociu, zâmbind și vizibil emoționată, de pe scena din Piața Vasile Lupu din Orhei.

Propulsarea ultrarapidă a Tatianei Cociu în funcția de vârf a mun. Orhei i-a făcut pe mulți să se întrebe: cine, de fapt, este această persoană? Întrebarea a apărut în situația în care ea a fost practic invizibilă în perioada campaniei electorale, iar profilurile ei de pe rețelele sociale sunt lacunare în privința carierei profesionale.

Cociu a fost scoasă la înaintare în ultima săptămână de campanie de către Alexei Lungu, candidatul Partidului Șansă la Primăria Orhei, care era susținut de foști fruntași ai Partidului ȘOR, formațiune scoasă în afara legii în iunie 2023.

„Vreau să v-o prezint pe Tatiana Cociu, pe care o vom susține la Orhei, dacă cei de la Comisia Electorală Centrală vor merge mai departe pe calea lor criminală și ne vor scoate din cursă”, a anunțat Lungu în seara zilei de 31 octombrie.

Rocada a venit pe fundalul perchezițiilor la Partidul Șansă și a intenției autorităților de a scoate formațiunea din cursă, ceea ce și s-a întâmplat cu două zile înainte de scrutinul local din 5 noiembrie. Atunci, Comisia pentru Situații Excepționale a anulat înregistrarea tuturor candidaților din partea formațiunii respective pentru un șir de încălcări, inclusiv pe motiv de finanțare ilegală.

Așa că toată susținerea și promovarea lui Alexei Lungu din partea fostului Partid ȘOR au fost transferate către Tatiana Cociu, care a câștigat alegerile la Orhei din primul tur, cu 62,54% din voturi.

ASCENSIUNE FULMINANTĂ via ȘOR
Orhei este unul dintre cele mai mari municipii din țară după numărul populației și a devenit avanpostul de bază al oligarhului Ilan Șor. În Orhei el a ajuns primar în 2015, pe când încă era anchetat în „Furtul miliardului”, și tot orheienii l-au ales deputat la uninominalele din 2019.

Ilan Șor, fostul primar de Orhei, îi felicită pe cei prezenți la ceremonia de inaugurare a Pomului de Crăciun, prin intermediul unei înregistrări video. 9 decembrie 2023 // Foto: Tatiana Cociu/Facebook

Chiar și după ce Șor a fugit din țară, între timp fiind condamnat definitiv la închisoare pentru implicare în „Furtul miliardului” și supus sancțiunilor internaționale, mun. Orhei a fost administrat continuu de reprezentanți ai formațiunii ȘOR sau persoane afiliate acesteia. În această paradigmă se înscrie și ascensiunea fulminantă a Tatianei Cociu.

Traseul ei profesional și politic pare pe alocuri tras la indigo cu cel parcurs de Alexei Lungu. În trecut – angajarea la aceeași magnați media, în anul electoral 2023 – reprezentarea unor formațiuni politice membre a așa-numitului bloc Ș.O.R., lansat de oligarhul Ilan Șor: Lungu a devenit candidatul „Șansă”, născut din reanimatul și redenumitul „Ai noștri”, în timp ce Cociu a devenit candidata „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM). Ce-i drept, inițial Tatiana Cociu a depus cerere de înregistrare în calitate de candidat independent, dar după câteva zile a retras-o și a solicitat să fie înregistrată ca reprezentantă FASM.

Totuși Tatiana Cociu nu a avut aceeași vizibilitate ca și colegul său nici în campania electorală, nici în anii de televiziune, unde a lucrat o vreme. Chiar și acum, nu e tocmai ușor de găsit pe internet vreo emisiune din timpurile jurnalistice ale actualei primare de Orhei.

Astfel, puțină lume cunoaște chiar  și cele mai elementare lucruri despre persoana aleasă să conducă Orheiul în următorii patru ani. Bunăoară, că Tatiana Cociu are 41 de ani, este originară din raionul Hâncești și locuiește în Chișinău.

DIN BIBLIOTECĂ, ÎN MASS-MEDIA
Primul loc de muncă al Tatianei Cociu a fost la bibliotecă, conform datelor analizate de noi. Timp de aproape șase ani, între 2002 și 2007, ea a lucrat la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” – mai întâi ca bibliotecară, iar apoi ca șefă de oficiu.

După o pauză de aproape trei ani, care a succedat unor evenimente din viața ei personală – căsnicie și nașterea unui copil, Cociu își începe activitatea pe tărâmul jurnalistic. Presa scrisă îi servește drept platformă de lansare în mass-media, dar la publicația Flux, unde este angajată ca reporteră, nu se reține mai mult de un an, după care se orientează spre audiovizual.

În februarie 2011, tânăra jurnalistă devine redactoare la Publika TV – televiziune a companiei Știri Media Grup SRL. Lucrează acolo și în 2012, când televiziunea, fie și neoficial, era controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ca și Șor, Plahotniuc a fugit din țară în 2019 și se află acum sub sancțiuni internaționale.

În ianuarie 2013, Tatiana Cociu se reprofilează pe radiodifuziune, când se mută, tot în funcția de redactoare, la o altă firmă din trustul aceluiași magnat media – Radio Media Group SRL, deținătoarea licențelor posturilor de radio Publika FM, Muz FM și Maestro FM.

După aproape un an și jumătate de radiofonie, Cociu se angajează ca administratoare de date la Analitic Media Grup, societate pe acțiuni care, la acea vreme – mijlocul anului 2014, era proprietara postului TV7. Acolo a lucrat ceva mai puțin de trei ani, timp în care a fost și reporteră.

Deja în primăvara anului 2017, Tatiana Cociu și-a înscris la activ funcția de directoare de programe, datorită angajării la un alt radiodifuzor. Cu toate acestea, activitatea sa la Mediamax TV SRL, gestionara canalului Impact TV, la care Cociu a prezentat și știrile, a fost scurtă – nici un an de zile.

Și mai puțin Cociu a zăbovit la Compania publică „Teleradio-Moldova”, unde, în vara anului 2018, a activat ca editoare de televiziune timp de doar o lună și câteva zile.

DE LA JURNALISM, LA AFACERI ȘI POLITICĂ
După despărțirea de „Teleradio-Moldova”, în stagiul de muncă al Tatianei Cociu intervine o nouă pauză de mai bine de un an.

Următorul ei serviciu este la o nouă televiziune privată. Pe durata a cinci luni, începând cu septembrie 2019, Cociu este angajată în calitate de cameramană la Media Resurse SRL, firmă din holdingul media al oligarhului Ilan Șor.

Noul loc de muncă se deosebește de precedentele nu doar prin faptul că ea lucrează pe post de cameramană, o meserie mai rar întâlnită printre femei. La televiziunea lui Șor, în contradicție cu permanenta ascensiune a carierei sale profesionale, Tatiana Cociu acceptă o retrogradare, inclusiv sub aspect salarial.

Astfel, dacă în 2018, pe când lucra la radiodifuzorul public, salariul ei mediu depășea 7.500 de lei, apoi în 2019-2020, la Media Resurse, media oficială a constituit doar 2.800 de lei, o remunerare practic similară cu cea încasată la publicația Flux, în debutul carierei sale jurnalistice.

La începutul anului 2020, Cociu înregistrează o nouă absență din câmpul de muncă autohton. Revine oficial abia peste doi ani direct în anturajul lui Ilan Șor. În perioada mai-ianuarie 2022, lucrează ca referentă la Partidul ȘOR, ridicând, în medie, un salariu oficial de circa 950 de lei.

AVEREA ȘI INTERESELE (NE)DECLARATE
Oricât de modică nu ar fi suma de aproape 4.745 de lei pe care Tatiana Cociu a încasată-o oficial în 2022 de la Partidul ȘOR, dar nici acești bani, nici vreun alt venit nu apare în declarația de avere și interese pe care actuala primară de Orhei a depus-o, înaintea scrutinului local, la Consiliul electoral de circumscripție Orhei. Totodată, Cociu nu indică nici automobilul Dacia Logan pe care l-a cumpărat la începutul anului 2021.

Pe de altă parte, din aceeași declarație depusă la organul electoral local rezultă că, în anul 2022, Cociu a reușit să achiziționeze un automobil Ford Escape, fabricat în 2014, cu 180 de mii. Valuta în care a fost încheiată tranzacția nu este specificată, dar se prezumă că suma este în lei moldovenești, ceea ce presupune echivalentul a aproape 9.500 de euro, la cursul de atunci.

Tot făra să precizeze valuta, Cociu a declarat că a procurat, în 2018, un apartament de 50 de metri pătrați, contra sumei de 360 de mii, ceea ce ar fi 17 mii de euro. Apartamentul se află în sectorul Botanica din Chișinău și este a doua locuință deținută în proprietate de către Tatiana Cociu în ultimii opt ani. Primul apartament, de 57 de metri pătrați, e la fel în Chișinău. Doar că, procurat în timpul căsniciei Tatianei Cociu, a fost vândut în anul 2017, la scurt timp după divorț.

Pentru a-și permite noua locuință, Cociu a ipotecat-o la bancă pentru 300 de mii de lei, reușind să închidă creditul în mai puțin de trei ani. Pentru a obține o astfel de performanță, Cociu ar fi plătit lunar cel puțin 9 mii de lei, fără să mai luăm în calcul comisionul băncii. Doar că, reieșind din datele obținute de noi, practic doi ani din perioada în care a plătit creditul ipotecar ea nu a fost angajată oficial în câmpul muncii, iar în cele 10 luni cât a lucrat oficial, a avut în medie un venit lunar de doar 3.100 de lei, sumă de trei ori mai mică decât rata bancară.

FIRMĂ ȘI PARTID CU ACEEAȘI ADRESĂ
În declarația depusă la organul electoral local, Tatiana Cociu a trecut sub tăcere și faptul că este administratoare, asociată unică și beneficiară finală a unei companii, Imobil Investments Company SRL.

Adresa juridică a firmei se află pe str. Grădina Botanică 14/3, of. 307 din Chișinău. La aceeași adresă este înregistrat și „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul cu care Cociu a mers în alegeri, precum și zeci de alte companii, o parte dintre ele tangente cu persoane controversate.

Din 2017, fondator și administrator al Imobil Investments Company era Leonid Shapovalov, un cetățean rus din Moscova. Acesta până în prezent figurează printre asociații unei alte companii din Chișinău – Fabrica Biotehnologia-M SRL. La Imobil Investments a renunțat în mai 2019, când i-o vinde Tatianei Cociu la preț nominal de o mie de lei.

CONEXIUNILE LUI SHAPOVALOV

Datele obținute de noi arată că Leonid Shapovalov a lucrat ani la rând la câteva companii din Rusia deținute de un offshore din Cipru, WJ Holding Limited – unul dintre jucătorii importanți în comerțul cu cereale și uleiuri vegetale din spațiul fostei Uniuni Sovietice și a Europei de Est.

WJ Holding este controlat de un american de origine ucraineană, Yuri Drukker. În anii 2000, holdingul a deținut fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălți (pe care a vândut-o ulterior lui Vaja Jhashi), iar în 2003 a cumpărat de la autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului fabrica de ulei din Bender.

Conform unei investigații, Leonid Shapovalov l-a ajutat pe Drukker, precum și alți imigranți ucraineni, să cumpere un șir de proprietăți peste ocean, în Miami, prin intermediul unor companii din zone offshore.

Dar, în 2021, conform datelor obținute de noi din Rusia, Shapovalov lucra deja pentru Asociația de cercetare și producție „Uzina Electromecanică Lianozovskyi” („LEMZ”), o întreprindere de stat specializată în dezvoltarea și producția de radare și sisteme de control. Din 2002, „LEMZ” face parte din Concernul antiaerian „Almaz-Antey”, redenumit de Vladimir Putin, în 2015, în Concernul de apărare aero-spațială „Almaz-Antey”.

Vladimir Putin, în timpul unei vizite la „Centrul Regional Nord-Vest al Concernului „Almaz-Antey” – Uzina Obukhov”. 18 ianuarie 2023 // Foto: Ilya Pitalev, MIA „Russia Today”. Sursa: Kremlin.ru

În 2014, la câteva luni după ce Rusia a ocupat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, „Almaz-Antey” s-a regăsit în lista persoanelor și companiilor sancționate de SUA. Doi ani mai târziu, din aceleași motive au fost sancționate expres și șapte subsidiare ale concernului rus, inclusiv uzina „LEMZ”.

În pofida sancțiunilor, în 2018 „Almaz-Antey” a intrat în top 10 cei mai mari producători de arme din lume. Printre altele, concernul rus produce sisteme de rachete sol-aer S-300, Triumf (S-400), Buk și Tor, toate folosite de armata rusă pe frontul din Ucraina.

La momentul preluării Imobil Investments Company, Cociu nu avea un post de muncă oficial, însă peste trei luni urma să fie încadrată, ca și cameramană, în statele de personal ale Media Resurse SRL, compania aservită lui Ilan Șor.

Când a încheiat tranzacția, Cociu nu a bătut balma personal cu Leonid Shapovalov, ci cu Dumitru Perebicovschi, care deținea o procură, iar transferul de proprietate a fost autentificat de notara Olga Bondarciuc.

Numele ultimilor doi nu sună deloc necunoscut pentru jurnaliștii de investigație. Despre Dumitru Perebicovschi Newsmaker a scris că acesta a lucrat în cabinetul avocatului Denis Ulanov, ajuns deputat pe lista Partidului ȘOR și unul dintre apărătorii lui Ilan Șor în dosarul penal privind „Furtul Miliardului”.

În anul 2016, la nici un an după ce primar al orașului Orhei a devenit Ilan Șor, Perebicovschi a participat la o licitație de vânzare a unui teren pentru construcții de 30 de ari din Orhei care tocmai fusese delimitat. Perebicovschi nu a licitat în nume propriu, ci doar a reprezentat, tot prin procură, compania Adar International, a cărei fondator și administrator este Roman Legerman, un apropiat de-al lui Șor.

Despre Olga Bondarciuc s-a scris și mai mult. Dosarul penal pe numele acesteia, în care este învinuită de fals în acte publice și declarații mincinoase, este pe rol în judecată. Din anul 2022, Bondarciuc nu mai are dreptul de a activa ca notar, dar anterior a autentificat un șir întreg de tranzacții conectate la oameni de afaceri controversați, printre care Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

DATORIA DE 60 DE MILIOANE ȘI „LISTA NEAGRĂ”
La fondare, firma Imobil Investments Company și-a trecut în revistă genuri de activitate precum agențiile imobiliare, de cumpărare, vânzare, închiriere și exploatare a bunurilor imobiliare. Doar că datele financiare ale companiei publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, în primii patru ani de la fondare, firma a avut un singur angajat și sugerează că ea nu a avut vreo activitate în perioada respectivă.

Singurul element din rapoartele financiare care sare în ochi e faptul că, în 2019, anul în care Tatiana Cociu a preluat Imobil Investments Company de la Shapovalov, compania a raportat datorii de peste 60 de milioane de lei, în timp ce, în 2018, acestea s-au cifrat abia la 2.300 de lei.

Nu e clar dacă datoria respectivă s-a format înainte sau după venirea lui Cociu în firmă. Cert e că aceasta figurează și în raportul companiei pentru 2020, când actuala primară de Orhei la sigur controla Imobil Investments Company. Ulterior compania nu a mai depus rapoarte la BNS, respectiv, nu știm dacă datoria mai persistă sau nu.

Iar în 2022, actuala primară de Orhei a ajuns în „lista neagră” a autorităților de la Chișinău. S-a întâmplat după ce Comisia pentru Situații Excepționale s-a raliat la sancțiunile aplicate de comunitatea internațională în privința mai multor agenți de influență ai Kremlinului, printre care se numără și Ilan Șor, și Vladimir Plahotniuc. Astfel, Moldova a stabilit „măsuri de precauție sporită” nu doar față de activitățile și tranzacțiile celor doi oligarhi, ci și față de toți cei „în privința cărora există suspiciuni” că sunt asociați cu aceștia.

Lista celor „în raport cu care sunt suspiciuni de afiliere cu cet. Ilan Șor sau PP ȘOR”, făcută publică de Tv8 acum un an, numără peste 200 de persoane și companii. Printre ele se regăsesc atât Tatiana Cociu în persoană, cât și compania preluată de la rusul Leonid Shapovalov, Imobil Investments Company.

„EA LE EXAMINEAZĂ DEJA”
Vineri, 8 decembrie, am expedit Tatianei Cociu, prin intermediul cancelariei Primăriei Orhei, mai multe întrebări, încercând să aflăm detalii inclusiv despre perioadele în care oficial nu a lucrat, despre creditul ipotecar din 2018, despre datoria de 60 de milioane a companiei sale, precum și despre includerea ei în lista persoanelor suspectate de afiliere cu Ilan Șor.

Spre finele săptămânii trecute, responsabilii din cadrul instituției ne-au anunțat că primara „o să vină curând, cred că, cu un răspuns” la întrebările expediate, menționând că „ea le examinează deja”. Până la publicarea acestui material, așa și nu am recepționat nimic.

De menționat că, tot la finele săptămânii trecute, Tatiana Cociu a depus declarația de avere la Autoritatea Națională de Integritate. De data aceasta, proaspăta primară de Orhei a indicat tot ce omisese să indice în declarația prezentată organului electoral local: și compania, și automobilul Dacia, și venitul de la Partidul ȘOR.

Nicolae CUȘCHEVICI (RISE Moldova) și Tatiana DJAMANOV (RadioOrhei.info)
A contribuit: Vladimir THORIK (RISE Moldova)

Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.

Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

Socialistul Igor Dodon anunţa sâmbăta trecută că într-o singură zi a adunat 10000 de semnături şi că s-ar putea duce foarte repede la înregistrare la CEC, dar că preferă să folosească mai mult timp pentru comunicarea sa cu oamenii.

Liderul Plarformei DA, Andrei Năstase, a spus că lasă lucrurile să meargă în mod natural şi se va prezenta la CEC mai târziu, chiar dacă în dimineaţa zilei de luni avea deja colectate 17 mii de semnături de susţinerea candidaturii sale.

Maia Sandu, lidera PAS, a declarat luni seara că a reuşit să colecteze 5 mii de semnături din partea cetăţenilor care o susţin în calitate de candidat la preşedinţie.

Candidaţii desemnaţi pentru cursa alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie, pot depune la CEC liste de subscripţie cu cel puţin de 15 mii de semnături, dar nu mai mult de 25 de mii.

Până azi, 16 persoane au ridicat liste de subscripţie de la CEC, pentru a aduna semnături de susţinere la funcţia de Preşedinte. 

Oleg  Brega a menționat că a început deja să-și formeze o echipă care să-l ajute la colectarea semnăturilor.

Întrebat dacă va miza pe susținerea Partidului „Democrația Acasă”, dat fiind faptul că, în alegerile locale generale din 2015, a candidat din partea acestui partid, Oleg Brega a afirmat că nu va negocia cu nici un partid.

Amintim că săptămâna trecută dorinţa de a se înscrie independent în cursa prezidenţială şi-a anunţat-o   deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi, care până nu demult a făcut parte din  fracţiunea PLDM din Parlament. 

Subiectul alegerilor prezindenţiale din toamna acestui an a  fost atins şi în alte cuvântări ale adepţilor lui Ilan Shor, care se află în arest  preventiv pentru escrocherie şi evaziune fiscală. O participantă la protestul contra deţinerii lui Shor în arest a avertizat că Moldova ar putea pierde unul din cele mai mari oraşe din republică şi că fără votul celor de la Orhei în republică nu se va rezolva nimic.

Ilan Shor, care cu un an în urmă a obţinut funcţia de primar la Orhei, iar cu aproape două luni în urmă – funcţia de preşedinte al MSPR Ravnopravie, nu poate pretinde deocamdată la funcţia de preşedinte al republicii. Asta, deoarece o recentă modificare a Constituţiei, decisă de Curtea Constituională, nu admite ca la alegeri să participe candidaţii care nu au 40 de ani.

Această modificare a fost dur criticată de un alt tânăr primar, cel de Bălţi. Renato Usatîi a declarat că cenzul de vârstă a fost majorat de la 35 la 40 de ani pentru a-l scoate anume  pe el din cursa prezidenţială. De curând, Usatîi s-a referit şi la schimbarea conducerii MSPR Ravnopravie, care a fost preluată de Ilan Shor, declarând că reanimarea acestei formaţiuni politice este convenabilă actualei guvernări, care vrea ca astfel adevărata opoziţie de stânga din republică să slăbească.

Relatam cu un an in urma ca rezultatele alegerilor locale din oraşul Orhei denotă că majoritatea candidaţilor pentru funcţia de primar se bucură de o popularitate mai scăzută decât cadidatii consilierii formaţiunilor pe care le reprezintă. Au existat doar doua exceptii: mai multe voturi decat listele consilierilor din propriile partide au obtinut Ilan Shor, MSPR Ravnopravie, si Vitalie Colun, PLDM.
Doar doi candidaţi la Primăria din Orhei sunt mai populari decât partidele pe care le reprezintă

Despre proaspat alesul primar de Orhei, Ilan Shor, cu un an in urma aparea informatia ca numele sau este pomenit de Serviciul de Informatii si Securitate in legatura cu casinourile de la Aeroprtul International Chisinau, administrat de Shor, unde prin intermediul jocurilor de noroc  s-ar putea face spalarea banilor persoanelor care vin din Israel.
Numele primarului ales de Orhei apare într-un presupus raport SIS/ DOC

Analistul politic american, Vladimir Socor, comenta acum un an rezultatele alegerilor primarului orasului Orhei, care au fost castigate de o persoana suspectata ca  ar fi autor al furtului masiv din trei banci, ca triumf al coruptiei in R.Moldova.
Socor: La Orhei avem de-a face cu triumful coruptiei în R.Moldova

In aceeasi zi, Vitalie Colun, care devenise deja primar in exercitiu, a participat la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu.
La 15 iunie trecut, cu prilejul aniversarii a 126-a de la trecerea lui Mihai Eminescu in nefiinta, a avut loc dezvelrea bustului marelui poet, in centrul orasului Orhei.
Astăzi la Orhei a fost inaugurat oficial monumentul lui Mihai Eminescu FOTO
La ceremonie au participat si doi candidati la functia de primar al orasului Orhei, care au ocupat locul doi si, respectiv, trei in alegerile locale care au avut loc in ajun – primarul de atunci, Vitalie Colun, si viceprimarul – Roman Boţan.

In legatura cu alegerile castigate la Orhei de catre milionarul Ilan Şor, iata ce stiri si comentarii apareau cu un an in urma:

Proces penal pentru distribuirea darurilor cu marca „Ravnopravie” la Orhei

Orheienii sunt contrariaţi de rezultatul alegerilor: „La Orhei s-a făcut un experiment”

Țăranu: Rezultatul înregistrat la Orhei și Bălți nu face cinste electoratului moldovenesc

Ce crede Ion Terguță despre votul populației de la Orhei

Marţi, 14 iunie, în ziua primei aniversări de la alegerile pe care le-a câştigat în anul 2015, Ilan Şor a scris pe pagina sa de Facebook că le mulţumeşte alegătorilor pentru încrederea pe care i-au oferit-o cu un an în urmă, arătându-se sigur că toţi împreună vor ajunge să sărbătorească această zi.

Primarul aminteşte că atât în campania electorală, cât şi la investire a promis că va face din Orhei un oraş campion prinre alte oraşe din republică  şi promite şi în mesajul aniversar că se va ţine de cuvânt şi va munci pentru aceasta în continuare.

Amintim că acum un an, după o campanie electorală fulgerătoare de doar trei săptămâni, candidatul la Primăria Orhei Ilan Şor a obţinut mai bine de 62% din voturile celor 13068 de orheieni care au participat la alegeri. Mai mult că atât, Şor a reuşit să ajungă  la cârma Orheiului  împreună cu alţi 13 reprezentanţi ai MSPR „Ravnopravie”, care au devenit consilieri locali, creând în Consiliul orăşenesc Orhei o fracţiune majoritară.

In aceeiasi zi de 2 iunie trecut, la Radio Orhei a avut loc ultima emisiune de dezbateri electorale adresata candidatilor la functia de consilier raional in Consiliul raional Orhei, organizata in cadrul campaniei de reflectare a alegerilor generale locale din 14 iunie 2015, la care
Radio Orhei: Dezbateri electorale-4 pentru Consiliul raional

În ziua de 22 mai 2015, omul de afaceri Ilan Shor, a ieșit vineri cu o declarație publică prin care acuza că anumiți politicieni ar încerca să-i arunce în spate vina pentru situaţia din domeniul bancar.
Shor promitea că va face dezvaluri care vor zgudui lumea politică şi vor duce la reconfigurarea ei.
La câteva ore după aceste declaraţii , avocaţii  lui Shor au obţinut prin judecata ca el să fie eliberat de sub arest. Drept motiv a fost adus faptul că în ajun acesta a fost înregistrat în alitate de candidat pentru funcţia de primar la Orhei.
Cu 2 săptămâni mai înainte, Ilan Shor fusese plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, fiind învinuit în dosarul fraudelor de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Shor: când voi putea face declaraţii acestea vor zgudui lumea politică

Tot cu un an în urmă, în ziua de 22 mai, la Radio Orhei au avut loc dezbateri electorale în cadrul campaniei alegerilor locale generale din 14 iunie 2015.
La emisiunea de dezbateri în direct au participat Ion Ştefîrţă, Tudor Golub şi Serghei Palii, în calitate de reprezentanţii ai Partidului Liberal Democrat , Partidului Democrat şi Partidului Politic Partidul Nostru , respectiv,care concurau pentru funcţia de consilier în Consiliul raional Orhei.

Radio Orhei: Dezbateri electorale-2 pentru Consiliul raional

Cu un an în urmă, în ziua de 21 mai 2015, omul de afaceri Ilan Shor a fost înregistrat în calitate de candidat la funcţia de primar al oraşului Orhei, din partea Mişcării social-politice Ravnopravie.  Odată cu aceasta, în cursa electorală pentru alegerile  locale din 14 iunie 2015, a fost înregistrată şi lista candidaţilor formaţiunii Ravnopravie, pentru funcţia de consilier orăşenesc. Înregistrarea candidaturii lui Ilan Shor pentru şefia oraşului Orhei a avut loc în condiţiile în care Procuratura Generală şi Ministerul de Interne au comunicat că Ilan Shor se afla în urmărire penală, dar restricţii pentru ca acesta să concureze pentru pentru funcţia de primar la Orhei nu există.

Shor, candidat în lege la funcţia de primar de Orhei

In  aceeasi zi de 21 mai 2015, FC Milsami Orhei a devenit  pentru prima data campioană a Republicii Moldova . Formaţia a învins pe terenul de acasă cu scorul de 2:1 echipa Dacia Chişinău. După cele 33 de etape ale campionatului Milsami, Dacia şi Sheriff au ajuns la egalitate de puncte, dar datorită  rezultatelor în meciurile directe dintre aceste echipe,  Milsami a terminat campionatul-2015  pe primul loc.

Milsami Orhei a devenit noua campioană la fotbal a Republicii Moldova

Tot cu 1 an în urmă, la Radio Orhei au început dezbaterile electorale din cadrul campaniei pentru alegerile generale locale, care aveau să aibă loc peste  3 săptămâni. La prima emisiune de dezbateri în direct, din ziua de vineri, 21 mai 2015, au participat  Constantin Tighineanu, Vasile Roman şi, respectiv, Oleg Vasilcan – ca şi reprezentanţi ai Partidului Socialiştilor, Partidului Liberal şi Partidului Comuniştilor , care concurau pentru funcţia de consilier în Consiliul raional Orhei.
Radio Orhei: Dezbateri electorale pentru Consiliul raional Orhei

Valeri Klimenko a spus într-o conferinţă de presă la Infotag că vrea scuze şi dezminţiri publice de la Usatii şi că  în caz contrar se va adresa în instanţă. Klimenko consideră că Renato Usatii încearcă să discrediteze Mişcarea Ravonpravie şi că este invidios pe rezultatele lui Shor de la Orhei. Potrivit lui Klimenko, Ravnopravie a cheltuit în campania alegerilor locale din anul trecut, inclusiv la Orhei,  în total 6 milioane de lei.

Renato Usatii nu a comentat, deocamdată, aceste declaraţii.

Amintim că Ilan Shor s-a inclus în campania electorală pentru alegerile locale din iunie trecut ca reprezentant al MSPR Ravnopravie. În mai puţin de o lună, acesta a desfăşurat numeroase şi costisitoare acţiuni şi a luat cca 62 % din voturile alegătorilor. Mai mult, Shor a ajuns la cârma Orheiului împreună cu o echipă din 13 consilieri care au candidat, de asemenea, pe listele Ravnopravie şi care au reuşit să formeze o fractiune majoritară în Consiliul orăşenesc Orhei.

MSPR Ravnopravie este o formaţiune cu vechime pe scena politică din Moldova, pe listele electorale ale căreia, de regulă, sunt incluşi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Cele mai impresionante rezultate din toate timpurile Ravnopravie le-a obţinut în alegerile locale-2015 din oraşul Orhei.

Liderul Ravnopravie, Valeri Klimenko, este reprezentant al Congresului Comunităţilor Ruse din R.Moldova în Consiliul Conaţionalilor  pe lângă Duma de Stat a Rusiei. În 2008, a cesta a fost acuzat de membrii Congresului Comunităților ruse că utilizează această denumire și conturile ei în scopuri personale, dar și că a delapidat mijloacele bănești ale organizației. Klimenko a negat aceste învinuiri.
În același an, Valeri Klimenko a fost obligat de judecată să-i achite fostului deținut politic, patriotului Andrei Ivanțoc 10 mii de lei pentru defăimare, după ce i-a acuzat  pe membrii ”grupului Ilașcu” că ar fi omorât copii și femei însărcinate în timpul războilui pentru Independenţa şi Integritatea republicii din 1992.

Maia Sandu a spus că situaţia actuală din Republica Moldova îi aminteşte de anul 2001 când în Parlament a ajuns o majoritate comunistă. Însă, spune ea, atunci a fost un vot al cetăţenilor. Acum există o majoritate democratică, dar care nu a fost creată prin votul cetăţenilor, respectiv, aceasta nu este legitimă. „Temei juridic pentru alegeri anticipate există, dar actuala guvernare nu-l recunoaşte”, a subliniat Maia Sandu.

În cazul alegerilor anticipate, politiciana crede că ar apărea o formulă care ar reuşi să schimbe un pic lucrurile. Totodată, Maia Sandu a recunoscut că pe segmentul de centru-dreapta există un grup mare de alegători care spun că nu au pentru cine vota. O altă problemă este electoratul foarte dezamăgit care va fi foarte greu de scos la vot.

Referindu-se la rezultatul unor eventuale alegeri anticipate, când majoritatea ar câştiga-o partidele de stânga ce ar încerca să schimbe vectorul de dezvoltare externă a ţării, Maia Sandu a menţionat că nu este atât de uşor să schimbi vectorul. Lidera PAS a remarcat că aşa cum acum sunt proteste în stradă, tot aşa şi o guvernare care va încerca să schimbe vectorul de dezvoltare externă se va pomeni cu oamenii protestând.

Maia Sandu consideră că dacă la putere ar veni forţele de stânga, aceasta doar ar tergiversa calea Republicii Moldova spre UE cu câţiva ani, dar, în situaţia în care se află acum ţara, ea şi aşa nu se mişcă spre UE.

„Cred că în cel mult trei luni vom intra în proces electoral, dacă nu la final de ianuarie. Am avut întâlniri cu ambasadorii străini. Ei nu privesc anticipatele ca un pericol pentru Republica Moldova”, a precizat Sturza.

Premierul desemnat mai spune că atunci când a acceptat să fie candidat la funcţia de prim-ministru nu intenţiona să se lanseze în politică. „Nu am venit din start cu ideea de a mă implica în politică, dar trenul s-a pornit şi nu are frână. Vom consolida o nouă forţă politică. Este prematur să vorbim despre idiologie, dar cu siguranţă vor face parte (din proiectul său n.r.) oameni care au fost în politică şi au avut de suferit. O vom susţine şi pe Maia Sandu şi Platforma X. Ideea e ca să consolidăm şi să aducem la guvernare o clasă politică nouă, care să distrugă matricea”, a subliniat Ion Sturza.

Candidatul desemnat a mai comunicat că are asigurări precum că pe 4 ianuarie va fi votat de deputații liberal-democrați şi de cei liberali, şi urmează să discute cu deputaţii din grupul Leancă. Cât priveşte democrații, aceştea refuză să discute cu el.

Europa Liberă: Aşadar, schimb de replici tăioase între președintele Nicolae Timofti şi PDM, alături de unii aliaţi. Liderul PDM, Marian Lupu, l-a acuzat pe dl Timofti că ar fi un președinte „captiv” într-o președinție „acaparată” de forțe ostile democraților. În replică, președintele Timofti a declarat că, de fapt, aşa înțeleg democrații să exercite presiuni asupra sa, în condițiile în care – cum s-a sugerat – nu ar fi fost chiar entuziasmat de candidatura pentru funcţia de premier propusă de ei, cea a nepopularului Vlad Plahotniuc. Dvs. cum vedeţi acest conflict iscat parcă din senin?

Valeriu Vasilică: „Nu ştiu dacă e iscat chiar din senin pentru că se înscrie în logica situaţiei foarte tensionate şi tensionante în continuare, agravării situaţiei generate de demiterea Guvernului şi imposibilitatea de formare a unei noi coaliții majoritare şi desemnării unui prim-ministru, respectiv a guvernului. Înţeleg că este faza superioară de conflict, acum. Nu ştiu dacă este şi ultima. Aceste tonalităţi la care vă refereați şi Dvs. nu sugerează nici o notă de pacificare, de negocieri propriu-zise, de convingeri reciproce. Este vorba, mai degrabă, de presiuni. Nu ştiu dacă nu le-am putea formula şi ca şantaj. Condiţii impuse în formă imperativă cred că pot fi calificate şi drept şantaj. Mi se pare că de data aceasta a început să fie şantajat preşedintele Republicii. Cred că lucrurile pot fi privite anume aşa – zic pot pentru că nu îmi sunt clare toate motivele şi toate scopurile pe care le urmăresc actorii politici în această situaţie extrem de tensionată, inclusiv gestul cu învinuirile adresate președintelui. În acest sens, îmi amintesc o afirmaţie a unui oficial european, un bun cunoscător a situaţiei din Republica Moldova, care încă la începutul crizei prezente încerca şi el să-şi explice ce se întâmplă. Zicea că situaţia în care a fost împinsă Republica Moldova, la începutul crizei, poate fi generată fie de naivitate, fie de calcul greşit. Or, zicea oficialul european, cunosc bine că politicienii din Moldova nici nu sunt naivi şi nici nu calculează greşit. Zic că este loc de mare îngrijorare. Dacă nu este naivitate şi nu este calcul greşit înseamnă că există un alt calcul de care am putea să nu ne dăm seama acum. În acest sens, cred că trebuie să vorbim despre îngrijorare mare pentru că situaţia se poate deteriora şi mai tare. Pe de o parte, liderul PL spunea aseară că nu vede ieşirea din această situaţie. Cred că asta este percepţia generală. Pe de altă parte, PD, când a fost la preşedinte şi şi-a înaintat candidatul, zicea că are deja voturile, deducem asta din interviul, de ieri, a lui Marian Lupu. Atunci ce se negociază şi de ce se negociază. De ce nu sunt scoase, din mânecă sau din altă parte, voturile şi să pună capăt crizei. Atunci nu mergi pe undeva cu negocieri, cu şantaj şi cu presiuni. Sunt lucruri foarte clare care nu se încadrează nici în naivitate, nici în calcul greşit.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, cum s-ar putea descifra logica unui partid, a PDM, de a-l promova în calitate de candidat la funcţia de premier pe cel mai supărător politician, cel puţin potrivit sondajelor, la scara întregii societăţi, vorbesc de Vlad Plahotniuc?

Valeriu Vasilică: „Nu înţeleg raţionamentul. S-ar putea ca această situaţie să vină bumerang împotriva PD şi poate împotriva fostului politician Vlad Plahotniuc. Şi asta pentru că am auzit liderii Platformei „DA”, dar şi pe Renato Usatîi care zicea că în cazul unui astfel de scenariu se vor solidariza toate mişcările protestare. Nu ştiu dacă va fi aşa, dar un pericol cel puţin teoretic există. Poate că PD mizează pe spiritul conciliator al cetăţenilor care au demonstrat pe parcursul tuturor deceniilor un grad înalt de înţelegere, de toleranţă faţă de clasa politică din Republica Moldova. O excepţie am avut – 7 aprilie 2009 – dar şi această excepţie nu este foarte clară. La atâția ani nu se cunoaşte care a fost mobilul, sursele, organizatorii şi vinovaţii. Poate că în această situaţie tensionantă, unde nu există soluţii, PD ar putea spera să-şi realizeze scopul de a obţine funcţia de premier. Pe fundalul incertitudinii totale s-ar putea ca această miză a PD să le pară lor una trecătoare.”

Europa Liberă: Nici pe de parte cel mai admirat politician, domnul preşedinte Timofti pare să se pomenească acum în situaţia singurului care poate tăia nordul gordian, care să răspundă nu ambiţiilor partidelor, ci nemulţumirilor uriaşe pe care le are populaţia faţă de o clasă politică de-a dreptul urâtă. Ce se poate întâmpla, însă, dacă domnul Timofti va pune piciorul în prag şi va decide să desemneze pe cine consideră domnia sa de cuviinţă în pofida presiunilor, sugestiilor, conjuncturii?

Valeriu Vasilică: „Se vor întâmpla alegeri anticipate. S-ar putea ca vina să se pună pe domnul preşedinte pentru această opţiune. După configuraţia actuală din Parlament fără o înţelegere prealabilă a fracţiunilor perlamentare nu cred că poate trece vreo candidatură. Să revenim la afirmaţia PD că are deja numărul total de voturi şi logica elementară zice că are o înţelegere cu fracţiunea PCRM care nu ar intra în alianţă, ar vota iarăşi un guvern minoritar, dar pro-european.  Se pare că unul din rosturile atacului asupra preşedintelui este să se găsească, la această etapă, capul ispăşitor pentru alegerile anticipate. Chiar dacă domnul preşedinte are acest drept constituţional, nu este real să treacă o candidatură agreată la nivel de majoritate parlamentară.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., care sentiment de frică este mai puternic pentru partidele, forţele care se vor alianţă: cel de a suferi o înfrângere în târgul dintre ele sau cel de a ajunge la anticipate?

Valeriu Vasilică: „Cred că toată lumea este gata deja de anticipate şi asta ar explica comportamentul ne-negociator. Acum cred că se caută momentul şi responsabilul pentru aceste anticipate. Toată lumea care participă la negocieri nu dă vreun semn, nu văd. Nici PLDM nu văd să dea vreun semn că poate da înapoi, nici PD nu văd să dea vreun semn că poate da înapoi. Sunt categorici toţi. Ceilalţi, PL şi grupul Leancă, contează mai puţin din punctul de vedere al numărului de voturi, de mandate de care dispun. Cei doi actori principali s-au postat unul împotriva altuia. Cred că acum este războiul nervilor cu un final previzibil, poate şi planificat de ambele părţi sau chiar de toate părţile.”

Europa Liberă: Ce fel de final la capătul unor alegeri anticipate?

Valeriu Vasilică: „Capătul alegerilor anticipate s-ar putea să fie un proces suicidal pentru că s-ar putea să nu treacă în parlament nici o parte, nici a doua şi nici a treia. S-ar putea să treacă masiv altă lume care nu este acum în parlament sau care are statut de opoziţie parlamentară. Cei care au fost actorii, decidenții principali în ultimii şase ani s-ar putea să nu se regăsească în Parlament sau să se regăsească cu cinci, şase, şapte voturi care nu contează decât pentru cele cinci, şase, şapte persoane care se vor afla în parlament pentru că nu vor mai avea pârghii de decizie, nu vor mai avea dreptul şi posibilitatea, vorba lor, să se îngrijească de prosperitatea Republicii Moldova. Ei acum asta spun şi nu admit că ar fi vorba de interese personale sau de partid, sau de grup.”

La încheierea rundei de sâmbătă, fruntaşi democraţi şi liberali au spus că poziţia liberal-democraţilor e la fel de rigidă ca la început şi că aceştia şi-au luat o pauză pentru a trata pe interiorul partidului o direcţie mai constructivă în negocieri. Democratul Dumitru Diacov a fost cel mai pesimist, sugerând că data limită de 14 decembrie avansată anterior de liderul partidului său, Marian Lupu, pentru anunţarea unei înţelegeri, ar fi deja de neatins, noua limită pe care a pomenit-o fiind 31 decembrie.

În timp ce politicienii implicaţi în tratative se limitează la aceste anunţuri seci, în cele mai multe analize ale observatorilor se insistă pe ideea că tactica liberal-democraţilor este să tragă de timp şi să-şi ţină în regim de stund by partenerii, iar democraţii aşteaptă timpul potrivit pentru a-şi pune în aplicare scenariile de rezervă. Printre cei care împărtăşesc acest punct de vedere figurează analistul politic şi jurnalistul Igor Volnițchi:

Igor Volnițchi:

„Mingea acum într-adevăr este pe terenul celor de la PLDM, iar ceilalţi sunt într-un fel ostatici ai acestei situaţii. Chiar şi având probabil un plan de rezervă, cei din PD nu-l pot pune în aplicare pentru că încă nu au ultimul cuvânt al celor din PLDM. La rândul lor, liberal-democraţii înţeleg că tactica trasului de timp este pentru ei cea mai bună. Deoarece în decurs de o săptămână se intră pe ultima sută de metri în investirea unui guvern. În data de 14 decembrie începe numărătoarea inversă, adică începe curgerea celor 45 de zile pe care deputaţii le vor mai avea la dispoziţie pentru a investi un nou guvern. Or, ştim că după ultima interpretare dată de Curtea Constituţională, acest termen expiră pe data de 29 ianuarie, ceea ce înseamnă că de săptămâna viitoare vom avea exact acele 45 de zile, cu două tentative de investire a noului guvern. De aceea putem să presupunem că liberal-democraţii, nedorind să-şi asume povara unor anticipate, trag din timp, iar prin aceasta îi pun în situaţie de stund by pe cei din PD.”

Obiectivul numărul unu al liberal-democraţilor e să refracte vina pentru declanşarea anticipatelor, e de părere analistul. Democraţii vor fi forţaţi însă la un moment dat să preia iniţiativa şi să-şi anunţe planurile de rezervă, mai crede Igor Volniţchi. Nu înainte să încerce să câştige o încuviințare cât mai largă a pasului său în societate:

„Pentru PD acum este cea mai bună oportunitate din ultimii şase ani pentru a-şi întări prezenţa în guvernare, inclusiv numindu-şi premierul lor. Evident, ştiind că trebuie să acţioneze, PD trebuie să aibă un plan de rezervă. Acest plan de rezervă poate fi fie cel enunţat anterior de Marian Lupu, adică înaintarea unui candidat la funcţia de premier, urmând ca în jurul lui să fie încropită majoritatea, lucru cu care nu erau de acord în special liberalii, în cel de-al doilea rând, probabil PD are în vedere şi o coaliţie de stânga, care la fel ar propulsa un candidat al lor în funcţia de premier. Însă aceste două planuri de rezervă nu pot fi puse în aplicare, atâta timp cât PLDM nu a spus ultimul cuvânt.”

Liberal-democraţilor le-ar conveni acum cel mai mult să plece în opoziţie, stăruie în analizele lor experţii, ceea ce le-ar oferi un răgaz pentru a se repoziţiona după decapitarea partidului lor prin arestarea lui Vlad Filat şi pentru a-şi gândi mişcările de viitor. În declaraţiile făcute după ultima rundă de negocieri, liderul interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, a confirmat în parte acest tip de judecată, sugerând că din instincte de conservare, partenerii săi nu vor admite anticipatele, dar excluzându-şi totuşi formaţiunea din formula de guvernare la care se poate ajunge. Liderul întemniţat al formaţiunii, Vlad Filat, a transmis şi el un mesaj ce ar anticipa rămânerea liberal-democraţilor pe o poziţie neconciliantă: „Dacă nu scoatem țara din captivitate, Moldova nu poate merge înainte”, ar fi transmis astăzi fostul premier prin avocaţii săi clasei politice şi cetăţenilor.

sursa: europalibera.org