Republica Moldova
Drepturile la libertatea de asociere și de exprimare au fost încălcate. Cazurile de tortură și relele tratamente au rămas nesoluționate iar pentru încălcările din trecut a prevalat impunitatea. Dreptul la viață privată a fost compromis de o nouă lege privind serviciul de securitate și activitățile acestuia. Discriminarea împotriva persoanelor LGBTI a rămas un lucru obișnuit. Autoritățile au introdus un nou regim de imigrație în temeiul căruia refugiații riscau să piardă accesul la bunuri și servicii esențiale. Moldova a adoptat un program de adaptare la schimbările climatice. În regiunea separatistă Transnistria, omorul unui lider al opoziției a rămas nerezolvată.
Context
Criza economică agravată de invazia Rusiei în Ucraina a continuat, afectând și mai mult standardele de viață într-una dintre cele mai sărace țări din Europa și alimentând protestele antiguvernamentale conduse de opoziție. Tensiunile cu Rusia au escaladat, iar 45 de diplomați ruși și alți membri ai personalului au fost expulzați din cauza acuzațiilor de spionaj. Unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni ruși li s-a refuzat intrarea pe teritoriul RM dacă poliția de frontieră concluziona că nu au prezentat motive întemeiate pentru a vizita țara; în unele săptămâni au existat zeci de astfel de cazuri. Ca urmare, unele persoane care călătoreau cu avionul au rămas blocate ore sau chiar zile întregi pe aeroport.
Libertatea de asociere
Partidul „Șor”, principala forță din spatele protestelor antiguvernamentale în desfășurare din 2022, a fost declarat “neconstituțional” de către Curtea Constituțională și interzis, fiind acuzat că încearcă să destabilizeze Moldova în complicitate cu Rusia. Cei cinci deputați în funcție ai acestuia au rămas în parlament ca independenți. Mulți membri de partid au plecat și s-au alăturat partidului „Șansa”. La 3 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale (un organ a cărui competență oficială se limita la imigrație și securitate energetică) a interzis membrilor partidului „Șansa” să candideze la alegerile locale din 5 noiembrie.
Tortura și alte rele tratamente
Cauzele instituționale ale torturii și ale altor rele tratamente în detenție au rămas nesoluționate. Deținuții din instituțiile penitenciare pentru adulți și minori au continuat să sufere din cauza supraaglomerării, a condițiilor de detenție neigienice, inadecvate și a condițiilor de sănătate precare.
Impunitatea
Organizația neguvernamentală Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat deciziile Curții Supreme de Justiție din iulie 2013 până în februarie 2022 și a concluzionat că audierile în instanță în cazurile de presupusă tortură au durat considerabil mai mult în comparație cu alte cauze penale și au dus la o rată de achitare de 13 ori mai mare și la sentințe mai blânde. CRJM a considerat că cel mai probabil cauza a fost frica judecătorilor de suspecți sau coluziunea dintre judecători, suspecți și procuratură. [Nu a fost făcut public niciun plan pentru a aborda aceste probleme de lungă durată.]
Nu s-a înregistrat niciun progres în cazul răpirii și returnării forțate în Turcia a șapte profesori turci de către serviciile de securitate moldovenești în 2018, dincolo de amendarea, în 2020, a fostului director al Serviciului de Securitate și Informații (SIS) pentru o infracțiune economică conexă.
Dreptul la viața privată
Legile privind Serviciul de Informare și Securitate și privind activitatea contrainformativă și informativă externă, adoptate de Parlament la 8 iunie și, respectiv, 7 iulie, au reflectatobservațiile critice din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a societății civile moldovenești cu privire la proiectele anterioare. Legile revizuite au atenuat intenția guvernului de a acorda SIS-ului puteri extinse și vag definite pentru a se angaja în supravegherea secretă și interceptarea comunicațiilor private. Noile legi au impus autorizarea judiciară pentru astfel de măsuri, deși unele dispoziții legale au rămas generale și deschise pentru interpretări abuzive.
Libertatea de exprimare
În octombrie, SIS a blocat în mod extrajudiciar accesul la 22 de platforme media online (majoritatea cu sediul în Rusia) și a suspendat emisia a șase canale de televiziune, aparent pentru publicarea de informații „care ar putea provoca tensiuni sau conflicte sociale”, potrivit șefului SIS.
Drepturile persoanelor din comunitatea LGBTI
În iunie, în capitala Chișinău a avut loc un marș Pride, care a reunit aproximativ 500 de participanți. În pofida amenințărilor primarului de a interzice evenimentul, acesta s-a desfășurat fără incidente. Cu toate acestea, discriminarea împotriva persoanelor LGBTI a rămas răspândită, la fel ca și declarațiile homofobe ale activiștilor religioși și ale unor oficiali.
Drepturile reugiaților/telor și migranților/telor
În ianuarie, pentru prima dată, guvernul a adoptat regimul de [[Protecție temporară]] prevăzut de Legea privind azilul din 2008. Aceasta prevedea ca ucrainenii și alți refugiați care intră sub incidența dispozițiilor sale să solicite protecție în termen de 90 de zile de la sosirea la frontieră. Anterior, statutul și drepturile refugiaților erau administrate în temeiul legislației privind starea de urgență, de către o Comisie pentru situații excepționale și prin derogare de la legislația națională, cum ar fi ridicarea limitărilor privind dreptul la muncă și accesul la serviciile esențiale. ONG-urile naționale și internaționale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că mulți refugiați riscau să piardă accesul la un loc de muncă și la anumite alte drepturi din cauza termenului limită restrâns, a informațiilor deficitare, a lipsei dovezilor de reședință sau a altor cerințe birocratice. [La data de 3 decembrie, Moldova găzduia 112 811 refugiați din Ucraina]].
Dreptul la un mediu sănătos
Potrivit Programului de dezvoltare al ONU, dintre toate țările Europei, Moldova este una dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, fiind predispusă în special la inundații și secetă”, 80% din teritoriul său fiind afectat de inundații în ultimele două decenii. În timpul verii s-a înregistrat un val de căldură extremă.
La 30 august, guvernul a adoptat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 și planul de acțiune al acestuia, cu scopul de a alinia țara la eforturile globale de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice.
Regiunea Transnistriană
În luna iulie, liderul local al Partidului Comunist, Oleg Khorzhan, a fost găsit mort, înjunghiat în locuința sa. El fusese eliberat în 2022, la finalizarea unei pedepse impuse în 2018 pentru un presupus atac asupra unor ofițeri de poliție de facto. Oleg Khorzhan a fost un critic public al autorităților de facto și a raportat abuzurile privind drepturile omului în închisoare. [[Până la sfârșitul anului nu a fost efectuată nicio anchetă eficientă privind moartea sa.]]
sursa: amnesty.md