Întreprinderea municipală „Orhei Transport”, care asigură circulația transportului public în orașul Orhei, a devenit, treptat, un instrument folosit de administrația locală pentru realizarea unor promisiuni electorale. Cu prețul veniturilor ratate, îndeplinește o promisiune electorală mai veche a lui Ilan Șor. Pentru o altă, mai recentă inițiativă a Primăriei conduse de Șor, întreprinderea a plătit cu pierderi financiare. După un control efectuat în 2019, Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor (IF) a constatat o serie de nereguli în gestionarea banilor la întreprindere, iar datele Biroului Național de Statistică arată că aceasta a încheiat anul 2019 cu pierderi de circa 2 milioane 300 de mii de lei.
IM „Orhei Transport” a fost fondată de Consiulul local Orhei în anul 2013, cu un capital social de 10 mii de lei. Compania a fost, o vreme, o întreprindere prosperă și a devenit o puşculiţă din care, ulterior, administrația orașului a putut scoate milioane de lei, pentru împrumuturi fără dobandă. S-a transformat, însă, într-o gaură neagră, care acum înghite milioane din bugetul local. Asta se întâmplă după ce, în 2015, la conducerea Primăriei Orhei a venit omul de afaceri Ilan Șor, acum condamnat în primă instanță în dosarul „Furtul miliardului” și plecat pe ascuns din țară, și după ce în Consiliul Municipal s-a instalat o majoritate de consilieri ataşaţi primarului.
Primăria a găsit creditor pentru împrumuturi fără dobandă
În anul 2015, după instalarea lui Ilan Șor în fruntea Orheiului, fondatorul – Consiliul Municipal, a obligat ÎM „Orhei Transport” să rezilieze un contract de depozit pe care îl avea cu o bancă şi să împrumute Primăriei 1 milion 400 de mii de lei, pentru acoperirea cheltuielilor legate de amenajarea teritoriului. Decizia a fost calificată drept ilegală de către Oficiul Cancelariei de Stat Orhei, care a cerut abrogarea ei. În consecință, conducerea urbei a informat Cancelaria de Stat că a restituit întreprinderii banii împrumutați, din bugetul anului 2016.
La mijlocul anului 2017, „Orhei Transport” a fost obligată din nou să dea bani cu împrumut, la fel, fără dobândă. De această dată – Întreprinderii Municipale „Servicii Comunal Locative Orhei”. Aceasta a utilizat banii împrumutați – 1 milion 500 de mii de lei – la renovarea străzii pe care se află sediul Primăriei. Există bănuieli că împrumutul încă nu a fost rambursat, însă reprezentanții „Servicii Comunal Locative Orhei” au refuzat nu doar să ne ofere o copie de pe documentul care ar confirma restituirea banilor, ci și să spună, cel puțin, data la care a făcut acest lucru.
Restituirea celor 1,5 milioane de lei ar fi trebuit să aibă loc până la finele lunii decembrie 2017. Cu doar trei săptămâni înainte de data limită, „Orhei Transport”, iar alături de aceasta şi Primăria, au devenit dependente de o injecţie financiară de aproape două ori mai mică. Asta, din dorinţa de a construi o gară auto. În calitate de sponsor s-a prezentat Asociația Obștească „Pentru Orhei”, afiliată lui Ilan Șor, care la acel moment era condusă de un apropiat al acestuia, Viorel Melnic, fost şef al Serviciului Vamal şi, până de curând, deputat. Numele lui Melnic figurează în raportul Companiei britanice „Kroll”, care a fost angajată de Guvern să documenteze tranzacțiile și conexiunile din dosarul „Furtul miliardului”.
Încă o Gară Auto la Orhei, construită urgent
În luna noiembrie 2017, proaspăt numitul în funcţia de manager-șef al „Orhei Transport”, Andrei Bostan, a solicitat Consiliului Municipal să-și modifice o decizie din 2014 , prin care întreprinderii îi fusese dat în gestiune un teren public cu o suprafaţă de 1,3544 ha „pentru edificarea şi deservirea sediului şi a atelierului de reparaţie a unităţilor de transport, pe termen de 10 ani”. Andrei Bostan motiva că pe terenul în cauză va fi construită o gără auto. Doleanţa i-a fost satisfăcută și textul documentului s-a completat cu sintagma „pentru construcţia gării auto şi bazei tehnico-materiale” .
După o lună, un edificiu cu suprafaţa de 112 m.p., care să servească drept clădire a Gării Auto a fost nu doar construit, dar şi transmis în administrare Întreprinderii “Orhei Transport”, pentru 15 ani. Asta după ce AO „Pentru Orhei”, afiliată lui Ilan Șor, în calitate de finanțator, Primăria Orhei ca beneficiar şi Î.M. „Orhei Transport” ca gestionar de teren au încheiat un acord de colaborare pentru o perioadă de 5 ani . Potrivit datelor oficiale , în baza acordului de colaborare, destinat „asigurării operaţiunilor de edificare a construcţiei”, AO „Pentru Orhei” a cheltuit la construirea gării 800 de mii de lei, iar „Orhei Transport” – 183 de mii 303 de lei.
Gara nouă, pregătită spre transmitere unui agent economic privat
Deși construit urgent, edificiul Gării Auto nu a fost utilizat imediat de către „Orhei Transport”. La sfârşitul anului 2018, clădirea era deja catalogată drept „activ neutilizat”, planificându-se transmiterea ei în locaţiune Companiei „Gările Auto Moderne” SRL, un agent economic privat care a luat în concesiune autogările din raioane. Proiectul deciziei de dare în locațiune, semnat de toţi cei patru foşti viceprimari de Orhei, urma să fie introdus suplimentar pe ordinea de zi a unei şedinţe extraordinare a Consiliului orășenesc, însă nu a mai ajuns să fie examinat.
Se întâmpla la doar 5 zile după ce Agenţia Proprietăţii Publice a anunţat despre semnarea unui contract , în baza căruia gările auto de stat din țară au fost date în concesiune Întreprinderii „Gările Auto Moderne” pe o perioadă de 25 de ani. La sfârşitul anului 2019, Procuratura Anticorupție a inițiat o cauză penală privind concesionarea gărilor din cadrul Î.S.„Gările şi Stațiile Auto”.
Noua Gără Auto din Orhei, supranumită de autorităţi Gara de Nord, a fost utilizată după destinație doar câteva luni din anul 2019. Mai bine de doi ani, imobilul nou de pe strada Unirii, 61 nu a fost utilizat nici în calitate de sediu pentru administraţia „Orhei Transport”. Doar recent, la mijlocul anului 2020, conducerea întreprinderii a trecut cu oficiile acolo, plecând din birourile unui hotel din centrul oraşului, unde a stat cu chirie.
Autobuze în leasing. Startul fluxului de milioane din buget
În luna august 2018, CM Orhei şi-a dat acordul prealabil pentru ca „Orhei Transport” să desfăşoare o achiziţie publică pentru procurarea, în rate sau în leasing, a 43 de autobuze noi cu o valoare aproximativă de 17 milioane 650 de mii de lei. După mai bine de două luni, decizia a fost modificată , iar prevederea despre obligativitatea achiziţiei publice a fost exclusă .
Între timp, capitalul social al “Orhei Transport” a fost majorat din contul bugetului local cu 9 milioane 822 mii 400 de lei, destinaţi “dezvoltării întreprinderii şi infractructurii rutiere”. În aceeași zi, au fost aprobate „condiţiile de leasing financiar înaintate de „Victoria Leasing” SRL” pentru procurarea transportului nou. Cheltuielile pentru leasingul pe o perioadă de 36 de luni se fac din contul capitalului social și din contul întreprinderii municipale.
În total, în perioada octombrie 2018 – ianuarie 2020, din bugetul local au fost direcționați la majorarea capitalului social al ,,Orhei Transport” 19 milioane 591 mii 700 lei, ceea ce e cu aproape 2 milioane de lei mai mult față de suma iniţial aprobată pentru achiziţionarea a 43 de autobuze. Asta, în timp ce pe contractul cu “Victoria Leasing”, prevăzut până spre finele anului 2021, au fost achiziționate mai puține autobuze – 37 de „GAZelle-uri”.
Preţul gratuităţii prin oraş şi …
La mijlocul anului 2019, Î.M. „Orhei Transport” a fost controlată de Inspecția Financiară. Controlul a scos la iveală faptul că pe parcursul primelor cinci luni ale anului întreprinderea a ratat venituri în sumă de 2 milioane 900 de mii de lei din cauza că, la solicitarea autorităţilor municipale, transporta pasagerii gratuit pe rutele urbane. În luna octombrie 2019, conducerea întreprinderii a informat Inspecţia Financiară că 824 de mii de lei i-au fost restituiți, „celelalte sume urmând să fie restituite ulterior”. Prestarea serviciilor gratuite continuă şi în prezent, dar atât „Orhei Transport”, cât şi Primăria au refuzat să ne furnizeze informaţii despre veniturile ratate şi compensaţiile oferite din bugetul local.
Cu aproape 2 ani în urmă, când CM Orhei a aprobat tariful călătoriilor în transportul public urban, șeful „Orhei Transport”, Andrei Bostan, a pledat pentru servicii gratuite în ore de vârf, chiar dacă anticipa că întreprinderea va rata lunar venituri de circa 600 de mii de lei. Pentru a compensa ratările, Primăria Orhei urma să identifice, în baza rapoartelor „Orhei Transport”, surse din care să restituie banii. Evidența primară a serviciilor gratuite urma să fie făcută prin emiterea biletelor cu menţiunea „călătorie gratuită”. Astfel de bilete nu se dau călătorilor, iar administraţia întreprinderii nu spune din ce cauză şi nici ce documente prezintă Primăriei drept confirmare a sumelor ratate.
Călătoriile gratuite cu transportul public în orașul Orhei au început să fie operate din luna ianuarie 2019, pe muchia campaniei electorale pentru Parlament, la care au participat Ilan Șor și partidul său. Astfel, după mai bine de 3,5 ani de la alegerile locale, când a promis că îndată ce va deveni primar transportul public va fi gratuit, Șor a anunțat că și-a îndeplinit promisiunea .
… al biletelor ieftine spre Chişinău
O altă iniţiativă lansată zgomotos în anul electoral 2019 s-a încheiat cu pierderi financiare. La începutul lunii februarie, Primăria a anunţat că îşi deschide propria rută interurbană Orhei-Chișinău, iar călătoriile de la Gara de Nord din Orhei vor fi asigurate de „Orhei Transport” cu „doar 18 lei, în comparație cu 23 de lei, la alte companii”.
Abia în iunie 2019, CM Orhei a aprobat tariful de 18 lei, care a fost propus de însuşi managerul-șef al întreprinderii, Andrei Bostan. În calculele prezentate, Bostan a inclus şi cheltuieli de arendă în sumă de 500 de lei pe zi, per unitate de transport. Asta, deşi întreprinderea dispunea deja de cele 37 de GAZell-uri noi, cu care Primăria și-a ilustrat oferta călătoriilor ieftine spre Chişinău.
Serghei Arzumanean, administratorul Companiei „Coloana Auto-2811” din Orhei, care de zeci de ani operează curse auto pe ruta Orhei-Chișinău, spune că din cauza concurenţei neloiale din 2019 și firma sa a suportat pierderi, respectiv, s-au micșorat plățile la buget. Asta, deoarece „CA-2811” s-a văzut nevoită să reducă prețul biletului, la fel, pană la 18 lei:
„Când au deschis ruta la Chişinău cu bilete de 18 lei, au vrut să smulgă bucata de la noi. De unde ei îşi compensează pierderile? Din buget! Înţelegeţi, noi în fiecare an plătim în buget milioane, iar ei din banii noştri vor să distrugă întreprinderea noastră! Asta chiar e atac raider!”.
Procuratura nu a găsit nimic penal, doar contravențional
La puţin timp după legalizarea tarifului redus, cursa interurbană Orhei-Chișinău a fost închisă. Spre deosebire de lansare, dispariţia serviciului s-a produs silenţios şi practic concomitent cu controlul financiar desfăşurat la „Orhei Transport”.
Inspecţia Financiară a constatat că, în perioada 5 februarie – 30 iunie 2019, transportând călători pe ruta Orhei-Chișinău, „Orhei Transport” a suportat pierderi în sumă de 614 mii 400 de lei. O altă neregulă serioasă a constat în acoperirea din bugetul întreprinderii a cheltuielilor pentru combustibilul autoturismelor particulare luate în arendă, în sumă de 348 de mii 300 de lei.
Rezultatele controlului financiar au fost remise Procuraturii raionului Orhei. Procurorul Vadim Machidon ne-a informat că sesizarea Inspecţiei Financiare s-a referit la faptul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală de către reprezentanţii „Orhei Transport” și că procesul penal iniţiat s-a finalizat cu refuzul de a porni o urmărire penală:
„Am examinat materialele prin prisma articolului 244 din Codul Penal – „evaziune fiscală”. Prin urmare, am constatat lipsa elementelor infracţiunii, respectiv am constatat elemente ale contravenţiei, dar n-am avut posibilitate să-i atragem la răspundere, deoarece i-a sancţionat contravenţional Inspecţia Financiară”.
Solidari în ascunderea informației
Primăria şi două întreprinderi subordonate, cărora le-am solicitat informaţii, nu au răspuns la niciuna din întrebările adresate. Contrar legislaţiei, acestea nu publică nici rapoartele anuale de activitate ale întreprinderilor municipale, care trebuie să conţină mai multe informaţii relevante de ordin managerial și financiar.
Marea parte a deciziilor referitoare la Î.M. „Orhei Transport” din ultimii ani a fost aprobată de CM Orhei în şedinţe extraordinare, proiectele fiind introduse pe ordinea de zi suplimentar, la propunerea liderului de atunci al fracţiunii Partidului „Șor”, Pavel Verejanu. După ce a câștigat alegerile locale din octombrie 2019, Pavel Verejanu a devenit primar al municipiului Orhei.
Pe scrisoarea prin care ni s-a refuzat furnizarea informației de la Primărie stă semnătura viceprimarului Anastasia Țurcan, care anterior a fost contabil-șef al instituției. Am contactat-o pe Țurcan pentru a-i spune că refuzul de a oferi copii de pe documente este neîntemeiat, mai ales că nici nu am solicitat vreo copie, ci alte informații.
„Răspunsul pe care l-ați recepționat este răspunsul oficial din partea Primăriei. Nu am nimic de completat”, a spus demnitara.
De la alegerile din 2015 încoace, Andrei Bostan este al patrulea la număr conducător al „Orhei Transport”. Schimbarea puterii locale l-a găsit în fruntea întreprinderii pe Victor Șeremet, care, în scurt timp, a cedat şefia, devenind adjunct. În 2018, acesta a fost concediat nelegitim din serviciu, dar s-a restabilit în funcție prin judecată, întreprinderea fiind obligată să-i plătească despăgubiri de peste 64 de mii de lei.
Andrei Bostan a fost numit şef la „Orhei Transport” în luna august 2017. Anterior, a fost director comercial al „AutoPrezent” SRL, o companie care a figurat în scandalul preţurilor majorate la autobuzele școlare achiziționate de Ministerul Educației în anul 2011. Recent, Autoritatea Naţională de Integritate a pornit un control pe numele lui Andrei Bostan, sesizându-se din oficiu pe baza unei investigații jurnalistice privind averea şi interesele acestuia.
I-am solicitat șefului „Orhei Transport” să comenteze pierderile financiare mari ale întreprinderii și constatările Inspecției Financiare:
-Eu acum sunt ocupat tare, am ședință.
– Când să vă sun, mai exact?
– Eu nu știu graficul meu de azi, sunați mai târziu.
Mai târziu, Bostan nu a răspuns nici la apelurile telefonice, nici la întrebările trimise prin poșta electronică.
Dintre persoanele care au condus Întreprinderea „Orhei Transport” cel mai cunoscut publicului este Sergiu Albot. El a fost numit director la puţin timp după ce Ilan Șor a devenit primar. Albot a ocupat anterior posturile de vicepeședinte al „Unibank” şi administrator al “Băncii Sociale” – două din cele trei instituţii bancare falimentate la sfârşitul anului 2014, parte din frauda bancară cunoscută cu numele de „Furtul miliardului”.
Numele soţiei lui Sergiu Albot, Maria, apare alături de cel al lui Ilan Șor în raportul Companiei britanice „Kroll” privind frauda bancară din 2014.
În anul 2017, Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare, în prima instanţă, pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, dar a fost eliberat de sub strajă și plasat sub control judiciar, până la pronunţarea unei decizii judecătoreşti definitive.
În iunie 2019, Ilan Șor, care tocmai devenise parlamentar, a părăsit pe ascuns Republica Moldova, concomitent cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, care a fost impus să renunţe la guvernare. Cei doi sunt daţi în urmărire naţională şi internaţională, fiind bănuiţi de organizarea fraudei bancare – „Furtul miliardului”.
Tatiana Djamanov
Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Cartea neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova 2020”, implementat de către Biroul pentru Romania și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Părerile exprimate în investigație sunt exclusiv ale autorilor. Acestea nu reflectă obligatoriu opiniile finanțatorilor. Ediția tipărită a ”Cărții negre a risipei banilor publici” va apărea la sfârșitul lunii noiembrie 2020.