La mai bine de cinci ani distanță de la fraudele din sectorul
bancar, opinia publică încă nu are rezultate clare asupra ceea ce s-a
întâmplat și, mai ales, cine se face cu adevărat vinovat. Chiar dacă au
fost lansate mai multe investigații, strategii de recuperare sau comisii
parlamentare de anchetă, rezultatul este același – mai multe întrebări
decât răspunsuri. Un lucru totuși devine clar, atât fraudele, cât și
procesul de investigare au avut și au în continuare un puternic caracter
politic, fiind un test mult prea greu pentru sistemul de justiție.
Constatările se regăsesc în publicația „Realitatea Economică: top 10
evenimente economice ale anului 2019 și top 10 provocări pentru 2020”,
prezentată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, transmite IPN.
Potrivit experților, investigarea furtului miliardului rămâne un caz de
interes sporit pentru societate și o provocare majoră pentru autorități,
mai ales că în martie 2020 expiră Acordul cu FMI care a menținut viu
acest angajament. Cu trecerea timpului nu doar că se reduc șansele de
recuperare a banilor, dar crește și povara Ministerului Finanțelor care
este nevoit să utilizeze inclusiv banii plătitorilor de taxe pentru a
rambursa datoria către Banca Națională a Moldovei.
Experții se referă și la asigurarea independenței juridice și de decizie
a BNM. Potrivit lor, în contextul unor noi aranjamente politice,
asigurarea independenței băncii centrale devine o provocare majoră
pentru anul 2020. Pe de o parte, BNM trebuie să-și demonstreze
independența în decizie prin distanțarea politicii monetare de la
interesele guvernării. Pe de altă parte, Parlamentul trebuie să asigure
numirea unor persoane apolitice în conducerea BNM, ținând cont de faptul
că mandatul a doi viceguvernatori expiră la mijlocul anului viitor.
Pe lângă aceasta, menținerea independenței juridice a băncii centrale
este un alt test pentru guvernare. Fie că e vorba de găsirea unei
soluții în cazul dobânzilor pe care Ministerul Finanțelor le plătește
către Banca Națională pentru garanțiile acordate anterior de către
Guvern băncilor falimentare, relaxarea politicii monetare în contextul
creșterii deficitului bugetar sau chiar intenția de a simplifica
procedura de demitere a Guvernatorului, acestea trebuie să se bazeze
strict pe principiile internaționale de independență a băncilor
centrale. Și anume, pe capital suficient pentru implementarea politicii
monetare, protecție juridică a membrilor organelor de conducere și
interzicerea creditării directe a Guvernului.