Prin bugetare participativă, prioritățile dezvoltării unei localități sunt stabilite de cetățeni

Cetățenii activi vin cu idei și proiecte, iar autoritățile publice locale – cu banii. Acesta este principalul mecanism al bugetului participativ – o modalitate prin care Autoritățile Publice Locale (APL) ajustează politicile de dezvoltare a localității la nevoile și așteptările oamenilor. Bugetarea civilă este o practică nouă în Republica Moldova care ar putea fortifica relațiile dintre cetățeni și aleșii locali. Experții în domeniul transparenței în procesul decizional îndeamnă autoritățile să prevadă anual bani pentru bugetarea civilă, iar pe cetățeni –  să fie inventivi și să propună proiecte de modernizare a comunităților.

Câțiva copii uzi de transpirație de la căldură, dar și de la alergatul după minge, cu o mână își ștergeau frunțile, dar alta o săltau deasupra capului, semn că echipa lor a mai scăpat un gol în poartă. Gardul înalt al stadionului protejează mingea să nu iasă în drum. Cu doi ani urmă, stadionul de lângă Policlinica din orașul Ialoveni arăta total diferit. În loc de iarbă era nisip amestecat cu praf, iar gardul avea numai găuri. Carolina Nofit, directoarea uneia dintre grădinițele din oraș, trecea zilnic pe lângă acest teren sportiv și vedea cât de periculos este acest loc pentru copii. Deseori, picii ieșeau prin gardul găurit, alergând după minge, și puteau fi accidentați de mașinile de pe drum.

Soarta banului public, decisă de cetățean

Când a auzit că autoritățile locale lansează un concurs de propuneri, iar cetățenii pot veni cu inițiative, Carolina s-a apucat de treabă. A schițat mai multe idei, dar s-a gândit foarte mult și la argumentarea acestora, deoarece era conștientă de faptul că finanțarea proiectului depinde de numărul de voturi acumulate. Fiecare proiect propus putea fi votat online de către cetățeni. Stătea la dubii, să aplice cu un proiect pentru amenajarea terenului de joacă la grădiniță sau să opteze pentru acest stadion. În cele din urmă, cu toate că era conștientă de faptul că stadionul va cere multe investiții, a riscat și a aplicat anume cu acest proiect. „Am decis că stadionul este prioritar, deoarece de el vor beneficia mai multe persoane de toate vârstele. Și noi, pedagogii, avem de câștigat, căci grădinița nu este departe și putem veni aici cu micuții”, afirmă Carolina. Cu doi adolescenți în casă, acum ea este mult mai liniștită, știind că ei nu se duc la stadionul orașului, care se află în altă parte a orașului, dar la acest teren din apropiere.

Recunoaște că i-a fost cam dificil să-i convingă pe oamenii să se implice și să voteze pentru acest proiect. În ajutor i-au sărit copiii, care au mobilizat mai mulți colegi de școală, le-au explicat necesitatea stadionului pentru comunitate. „Am fost tare bucuroși că în orașul Ialoveni s-a făcut ceva pentru tineri cu ajutorul tinerilor înșiși”, spune Dorin, feciorul Carolinei. La cei 17 ani ai săi, băiatul este hotărât să se implice mai activ și în realizarea altor proiectelor de dezvoltare a localității. „E ceva nou pentru societatea noastră, când tu hotărăști ce faci cu banul public, de aceea oamenii erau foarte sceptici la început. La noi încă nu se conștientizează importanța bugetării participative sau civile”, spune Carolina Nofit.

Zinaida Pascal a fost una dintre mesagerele care au ajutat-o pe Carolina să promoveze ideea proiectului. Bunica Zina, așa cum o cunosc toți copiii din regiunile megieșe, a știut să-și convingă cunoscuții să voteze pentru acest proiect. „După adunările pe care le-am avut, am dus mesajul și altor oameni de prin apropiere, să ajute ca să se schimbe stadionul, să le fie mai comod copiilor. Ar fi bine ca și celălalt stadion din oraș să arate așa”, arată femeia către un alt teren, aflat în păragină.

Primarul orașului: „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii”

Amenajarea terenului sportiv multifuncțional din Ialoveni a costat circa 300 de mii de lei. S-a cumpărat și montat un gard înalt, terenul a fost acoperit cu gazon artificial, dar s-au făcut și alte lucrări de amenajare care i-au dat stadionului un aspect nou. Sergiu Armașu, primarul orașului Ialoveni, spune că, pentru acest proiect, din bugetul public s-au alocat 213 mii de lei, iar cu alți 87 de mii de lei a contribuit Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Edilul a precizat că  cetățenii sunt informați despre bugetarea civilă atât la întâlnirile aleșilor locali și a funcționarilor cu localnicii, dar și prin intermediul rețelelor sociale. „Cu cinci ani în urmă nu aveam nici pagină web a primăriei, nu mai vorbim de consultarea cu cetățenii. Ca să organizăm procesul, am apelat la parteneri internaționali, astfel am avansat mult la capitolul consultare cu cetățenii și bugetare civilă. Să știți că au avut de câștigat anume acele sectoare ale orașului, unde cetățenii sunt mai activi și vin cu inițiative”, a menționat Sergiu Armașu.

Terenul sportiv de la Ialoveni a fost amenajat datorită unui proiect implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu organizația cehă Agora Central Europe, parteneri care i-au ajutat pe cetățenii din orașul Ialoveni, dar și din satul Budești, municipiul Chișinău, să înțeleagă că bugetarea civilă sau participativă îi mobilizează să genereze idei inovative de dezvoltare și modernizare a comunității. La Budești, în cadrul acestui proiect, grădinița „Viorel și Viorica” din localitate a beneficiat de tobogane noi.

Prin bugetarea civilă rolurile se inversează

Diana Ranga-Enachi, expertă în domeniul transparenței în procesul decizional la IDIS „Viitorul”, precizează că bugetarea participativă le permite cetățenilor să identifice problemele sau necesitățile, să stabilească prioritățile, să găsească soluția de implementare și să estimeze cheltuielile necesare, care ajung în cele din urmă să fie finanțate din bugetul public local. Astfel, cu ajutorul cetățenilor se pot amenaja spații verzi, alei, construi terenuri de joacă etc. Experta este convinsă că, prin implicarea activă a cetățenilor, și aleșii locali devin mai responsabili. „Autoritatea locală are posibilitatea de a consolida participarea civică în procesul decizional și cel bugetar sporind, iar astfel crește și încrederea cetățenilor în actul de guvernare locală. Este demonstrat că o autoritate locală, în care oamenii au încredere, va avea susținerea cetățenilor în procesul de implementare a unor inițiative, inclusiv prin contribuția financiară. De asemenea, în acest fel autoritatea locală poate identifica mai ușor problemele din diferite sectoare ale localității, dar și soluții pentru aceste probleme. În cele din urmă, va beneficia întreaga comunitate, care se dezvoltă armonios, iar cetățenii devin responsabili și conștienți de multitudinea de probleme ale comunități, de limitările bugetelor locale, dar și de rolul lor foarte important în procesul decizional”, conchide experta.

La rândul său, Miroslava Vitaskova, coordonatoare de proiecte în cadrul organizației AGORA Central Europe din Cehia, experta care a ajutat la implementarea proiectului de la Ialoveni și Budești, povestește că practica implicării cetățenilor în procesul de bugetare civilă capătă amploare în Europa, inclusiv în Cehia. „Numărul municipalităților care folosesc acest instrument crește în fiecare an. Procesul este însoțit de o campanie promoțională care informează oamenii despre ce se întâmplă, de ce și cum se pot implica. Acest aspect este crucial, deoarece oamenii trebuie să fie stimulați”. Experta conchide că prin bugetarea civilă rolurile se inversează, deoarece prioritățile sunt stabilite de cetățeni.

De câțiva ani, și autoritățile publice locale din municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și din orașul Cimișlia implică cetățenii în rezolvarea problemelor comunității prin acest mecanism de bugetare civilă. Astfel, anual, aleșii locali alocă anumite sume de bani pentru bugetarea civilă, iar cetățenii vin cu proiecte de modernizare a localității.

Lilia Zaharia