De Ziua Mondială a Libertăţii Presei, jurnaliştii şi experţii în domeniu spun că presa din Republica Moldova este parţial liberă. Deşi în ultimii trei ani s-a observat o evoluţie considerabilă, presa pe alocuri este încă politizată, dependentă economic, fricoasă şi parţială.
Solicitat de Info-Prim Neo, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, a spus că libertatea presei în Republica Moldova este încă condiţionată politic şi aceasta pentru că oamenii politici importanţi deţin proprietăţi în domeniul mass-media. Astfel ei influenţează destul de mult formarea opiniei publice. Potrivit directorului API, mai există pericolul „trustizării” mass-media. Pe timpul guvernării comuniste era un trust al Partidului Comuniştilor, din care făceau parte o televiziune privată, una publică şi multe alte instituţii media. „Acum nu avem acest trust comunist, dar avem elemente de „trustizare”, care acaparează tot mai mult teren. Iar statul are obligaţia, conform recomandărilor Consiliului Europei, să întreprindă măsuri pentru a împiedica „trustizarea” mass-media”, a menţionat directorul API.
Liliana Viţu-Eşanu, director de dezvoltare strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a declarat că presa este parţial liberă deoarece nu este independentă economic. „Atunci când eşti bine pus pe picioare şi îţi poţi permite să plăteşti salarii şi să faci politică editorială fără a te gândi să faci bani pentru salarii, e clar că poţi face un jurnalism mai curajos. Nu te poţi dezvolta doar din granturi”, a spus Liliana Viţu-Eşanu. Un alt lucru care îngrijorează, în opinia Lilianei sa, este conturarea unei tendinţe de tabloidizare şi alergare după senzaţional a presei. „Este nevoie de mult mai multă presiune pe Guvern, pe alianţă, pe instituţiile statului, pe modul în care acestea se restructurează. Sper că vom avea motive să vedem că presa va fi mult mai băgăreaţă”, a mai spus reprezentanta CJI.
Directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN), Cornelia Cozonac, este de părere că presa din Republica Moldova este parţial liberă, chiar dacă în ultimii trei ani s-a înregistrat o evoluţie spre bine. Presa este mai diversificată, cu politici editoriale mai bine puse la punct. Însă, pe lângă aceste realizări, sunt încă foarte multe carenţe, printre care îngrădirea accesului la informaţii de ordin public. Mai există carenţe în justiţie şi netransparenţă din partea instituţiilor publice. „Din păcate, încă există un pericol ca în urma unui proces de judecată să falimenteze instituţii media. Jurnaliştii mai sunt chemaţi în instanţă şi este suficient să ai un proces de judecată ca un ziar să falimenteze”, a subliniat Cornelia Cozonac. Directorul CIN spune că este nevoie să fie modificată legislaţia pentru ca activitatea economică a ziarelor să le dea posibilitatea să activeze. „Sunt probleme pe care le-ar putea soluţiona guvernarea în ceea ce priveşte activitatea economică a ziarelor, să ofere libertate ziarelor şi să regleze sistemul de publicitate astfel ca presa să poată exista din publicitate şi abonamente”, a menţionat directorul CIN.
Pe 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Iniţiativa a venit la Conferinţa Generală UNESCO, care a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, mai multe organizaţii neguvernamentale de mediavor organiza un şir de evenimente pe parcursul lunii mai.
sursa: info-prim.md