Nivelul de transparență a sistemului de sănătate autohton este de 36%, ceea ce clasează Republica Moldova printre țările cu un nivel de transparență nesatisfăcător, alături de țări ca India, Arabia Saudită și Africa de Sud. Printre țările cu cele mai bune rezultate înregistrate se numără Danemarca (74%), Finlanda (73%) și Suedia (71%). Analiza rezultatelor sistemului de sănătate din Republica Moldova (pentru perioada anilor 1990 – 2015), realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, indică asupra unei situații destul de triste în comparație cu țările din Europa de Vest și chiar cu fostele țări socialiste din regiune, transmite IPN.
Trecerea la un alt nivel de transparență poate fi realizată relativ ușor, prin publicarea unor serii de date deja produse și utilizate pe intern de către instituții. În ultimii 25 de ani, Moldova a progresat în ceea ce privește sistemul de sănătate, cu toate acestea continuă să rămână codașă în rândul țărilor din estul Europei. O îngrijorare majoră pentru Moldova rămâne mortalitatea copiilor cu vârsta de până la cinci ani, precum și speranța de viață la naștere.
În conformitate cu Indicele de acces și calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ), care măsoară performanța sistemului de sănătate, Republica Moldova înregistrează un rezultat nesatisfăcător. Cel mai grav este că în 25 de ani, Moldova nu a reușit să reducă din diferența față de media pe țările din Europa de Est, ci din contra, chiar a majorat-o.
Una din cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical național este asigurarea cu resurse financiare. În condițiile îmbătrânirii populației și creșterii cererii de servicii medicale, sustenabilitatea sistemului este pusă în pericol. Datele statistice indică asupra creșterii în ultimii ani a morbidității populației, în același timp cu descreșterea numărului total al populației, fapt confirmat și de piramida demografică pentru următorii ani. Aceste tendințe clasifică populația țării drept una îmbătrânită, iar dacă acest trend nu va fi inversat în timpul apropiat, numărul persoanelor vârstnice îl va depăși pe cel al tinerilor, ceea ce va avea o influență directă asupra creșterii numărului de solicitări de servicii medicale, dar și asupra necesarului de finanțare.
Totodată, piața regională a forței de muncă pentru lucrătorii medicali a devenit tot mai accesibilă. Astfel, sistemul medical autohton se confruntă cu un deficit de resurse umane fără precedent. Acest fenomen a afectat, în special, segmentul de asistență medicală primară, ceea ce afectează principiul de asigurare a accesului la servicii medicale esențiale. Condițiile de muncă și remunerarea sunt printre cele mai frecvente motive pentru care lucrătorii medicali părăsesc sistemul public de sănătate. Rezolvarea acestei situații este practic imposibilă fără a îmbunătăți eficiența sistemului de sănătate la nivelul cheltuielilor non-personal și majorarea ponderii cheltuielilor de personal.