Semnificația modificărilor la Codul Audiovizualului este, mai degrabă, una politică. Impactul acestora poate fi foarte ușor demolat, pentru că mesajele propagandei nocive din tipul emisiunilor interzise pot migra foarte ușor în celelalte, chiar în emisiuni culinare. O salvare de la propaganda nocivă ar fi educația mediatică. Ar fi necesar ca şi breasla „să înghită pastile ca să se însănătoșească”, astfel încât să facă jurnalism, nu să trădeze meseria asta. De această părere este directorul executiv al Asociației Presei Electronice APEL, expertul media Ion Bunduchi, transmite IPN.
„Emisiunile cu caracter istoric nu sunt interzise, așa că le treci toate acolo, dacă nu, le treci să demonstrezi cât de sănătos mănâncă rușii și cât de prost mănâncă românii, moldovenii sau americanii. Foarte ușor se face lucrul acesta. Eu nu cred că preocuparea legiuitorului a fost una complexă, pentru că nimic nu se spune de propaganda internă. Or, noi avem propagandă internă cât duce trenul. Ce facem cu asta, pentru că ea nu este mai puțin nocivă?”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „Punct şi de la capăt” de la Radio Europa Liberă.
Ion Bunduchi ar vrea să creadă că televiziunile din ţară, în urma acestor modificări, își vor pune mintea la contribuție, astfel încât să apară niște programe interesante, pentru că ele devin plictisitoare sau au devenit plictisitoare. „Noi știm dinainte ce va fi în talk-show-ul cutare sau cutare. Asta este soarta presei de partid. Cea mai plictisitoare presă e cea de partid, pentru că știi din timp ce va fi scris acolo. Atunci când punem stavilă propagandei externe și nimic nu zicem de propaganda internă, atunci nu poate fi însănătoșit mediul acesta”, a notat expertul. Potrivit lui, sunt prea multe pietre aruncate în râu ca să poată fi scoase toate odată, dar mediul acesta trebuie cumva asanat.
Jurnalistul Valeriu Reniță consideră că soluția sugerată de Ion Bunduchi pentru propagandă e valabilă și pentru presa modernă. „Noi am pornit pe o pistă comercială total greșită, normal că împinși de patroni, împinși de capital și nu prea văd ieșire, pentru că locomotiva asta care merge din urmă ne împinge serios. Sigur că, iată, una din soluții sunt blogurile astea care devin, într-un fel, niște autonomii. E o aluzie bună că am putea totuși ieși din trendul acesta, pentru că el este clar că este mișcat de partid, dar în spatele partidului oricum sunt interese mari financiare”, a remarcat Valeriu Reniță.
Jurnalistul spune că acolo unde conduce banul se întâmplă mereu unele și aceleași lucruri care se recunosc, iar funcția de educare încet, încet dispare din presă. „Deci, divertismentul întâi, acesta-i drogul cel tare, după care merg celelalte. Și faza asta pe care o învățăm noi încă la universitate, că are și funcție educativă, nu știu cum se pierde și n-o putem pescui nicidecum. Trebuie regândită presa, în opinia mea, poate să mergem din nou la origini și să găsim o altă cale”, a opinat jurnalistul.
Până pe data de 12 februarie, radiodifuzorii și distribuitorii de servicii media aflați sub jurisdicția Republicii Moldova sunt obligați să-și racordeze serviciile de programe audiovizuale și ofertele serviciilor de programe retransmise în concordanță cu noile norme audiovizuale. Potrivit modificărilor operate la Codul Audiovizualului, aceștia urmează să asigure protecția consumatorului de informație de eventualele tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior prin neadmiterea spre transmisie a programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care nu sunt produse în statele membre ale UE, SUA, Canada și statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.