Doi foști angajați ai celei mai mari companii de presă de stat din Rusia au scos la lumină detalii despre manipularea de către Kremlin a știrilor referitoare la conflictul din Ucraina.
Site-ul cultural rusesc Colta.ru a publicat mărturiile detaliate făcute de doi jurnaliști despre experiența lor de muncă la VGTRK, compania de stat printre ale cărei canale se numără Rossia-1.
Ziariștii au povestit cum oficialii de la Kremlin le-au dictat directorilor și editorilor de la VGTRK cum să relateze despre evenimente, dar și cum să lanseze în emisiuni zvonuri incendiare pentru discreditarea Ucrainei.
Una din surse a spus că până și buletinele meteo au fost folosite în scopuri de propagandă după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 și în timpul războiului din estul Ucrainei dintre forțele separatiste pro-ruse și forțele guvernamentale, un conflict despre care ONU susține că a ucis peste 6400 de oameni.
Articolul apărut la 6 august pe site-ul Colta.ru nu a numit cele două surse. Mărturiile lor au fost consemnate de Aleksandr Orlov, fost redactor-șef adjunct al televiziunii de știri non-stop Rossia-2s4, aparținătoare de VGTRK.
Orlov, care spune că a fost dat afară în urmă cu doi ani pentru că-l sprijinea pe politicianul rus anti-Kremlin, Alexei Navalnîi, scrie în prezent o carte despre televiziunea rusă.
„Bine ați venit în club”
Potrivit unui fost angajat VGTRK, un editor de rang înalt și-a mobilizat subalternii la confruntare cu Occidentul cu ocazia unei ședințe editoriale în februarie 2014. În acea lună protestele de la Kiev au dus la înlăturarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici, un aliat al Kremlinului, aducând la guvernare o coaliție pro-occidentală.
La ședință, editorul-șef a spus că „războiul rece începe” – i-a spus sursa lui Orlov. El a mai spus că este începutul unei epoci care va face să pălească anii 1970 sau 1980 – când războiul rece era realitate. „Cei care nu vreți să participați vă puteți căuta alt tip de muncă… Pentru toți ceilalți: bine ați venit în club”.
Managerii de vârf ai companiei merg des la Kremlin pentru a discuta despre cum să relateze în emisiunile de știri – iar indicațiile sunt transmise apoi în jos pe scara ierarhică. După ce Rusia a ocupat Crimeea, era obligatoriu să se difuzeze cel puțin o relatare pe zi despre cum prosperă în noua epocă peninsula.
La început televiziunea rusă de stat portretiza regulat conducerea post- Ianukovici ca pe o „juntă”, iar pe suporterii ei ca pe niște „fasciști” și „banderovți”. Dar sub presiunea evoluțiilor politice Kremlinul a fost nevoit să-și tempereze retorica – iar televiziunile l-au urmat.
Unul din cei doi foști angajați spune că după ce oficialii ucraineni și rebelii sprijiniți de ruși au căzut de acord asupra unui armistițiu preliminar în septembrie 2014, cele trei cuvinte insultătoare au fost interzise la posturile TV.
Un studiu al centrului de monitorizare a presei Medialogia confirmă parțial această informație. Rezultatele cercetării arată că termenul „junta” a dispărut din emisiunile de știri la șase televiziuni ruse principale cu puțin timp înaintea acordului, lipsind apoi din relatări timp de nouă zile după semnarea documentului.
O căutare a cuvintelor „fasciști” și „banderovți” pe site-ul principal al VGTRK, la http://www.vesti.ru/, relevă o scădere abruptă a folosirii lor în preajma convenirii armistițiului.
Cuvintele au reapărut curent în presă pe la jumătatea lunii septembrie, când armistițiul s-a prăbușit, iar Statele Unite și UE au extins sancțiunile împotriva Rusiei.
„Situația a revenit la normal, și totul a fost luat de la capăt”, a spus interlocutorul lui Orlov.
Directive și prognoze
Al doilea fost angajat în secția de știri a VGTRK i-a spus lui Orlov că editorii mergeau în fiecare vineri la prânz la Kremlin și reveneau cu un teanc de hârtii în care se spunea ce și cum să relateze, și care anume experți să fie invitați.
„Mi-au dat și mie câteva hârtii și mi s-a spus că mă ghidez de ele în munca mea”, a spus fostul angajat.
El a adăugat că editorul-șef avea libertatea să decidă dacă sau nu să transmită un segment despre „vreun accident de mașină pe lângă Moscova”, dar „când vine vorba despre politică mare, despre război și pace, libertatea i se termină”.
A doua sursă i-a mai spus lui Orlov că șefii au făcut presiuni ca buletinele despre starea vremii să sune politic, cu prevestiri sumbre pentru Ucraina, odată cu apropierea iernii.
Ucraina depinde în mare măsură de importurile de gaze rusești, a căror livrare Moscova a oprit-o de mai multe ori în trecut din cauza disputelor privind prețul.
„Tendința generală a fost de a alimenta teama: de a-i avertiza pe ucraineni că depinde de noi și că vor îngheța”, a spus sursa.
Nu au unde să meargă
Relatările surselor lui Orlov se potrivesc în general cu alte descrieri ale funcționării mașinăriei de presă a statului rus, furnizate de alți ziariști care susțin că au demisionat sau au fost concediați după schimbarea climatului politic la locurile de muncă.
În iunie, Konstantin Goldentsvaig, corespondent la Berlin al televiziunii pro-Kremlin NTV, a spus că i s-a rupt contractul înainte de vreme după ce a dat televiziunii germane un interviu în care l-a numit „cinic” pe președintele rus Vladimir Putin.
Într-o postare pe Facebook, Goldentsvaig și-a cerut scuze pentru participarea la „nebunia colectivă propagandistică”.
Prima sursă i-a spus lui Orlov că mulți dintre foștii săi colegi nu sunt devotați „misiunii” de presă impusă de Kremlin. 40 sau 50 dintre ei au participat la proteste antiguvernamentale la Moscova în 2011-2012, chiar dacă șefii le interziseră categoric asemenea gesturi.
„Dar ei nu și-au dat demisia” i-a spus fostul angajat VGTRK lui Olrlov. „Motivele sunt banale: familie, ipotecă… În plus, toți și-au dat seama că nu au unde să meargă”.
sursa: europalibera.org