Majoritatea parlamentară nu s-a prezentat, luni, la şedinţa Parlamentului la care urma să fie examinată moţiunea de cenzură înaintată de deputaţii socialişti, comunişti şi liberal democraţi. Vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Vitiuc, care a condus şedinţa în absenţa preşedintelui Andrian Candu, a spus că, în lipsă de cvorum, moţiunea de cenzură nu a trecut, iar proiectele de legi pentru care Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea sunt votate şi Secretariatul Parlamentului urmează să le pregătească pentru semnare preşedintelui legislativului, transmite IPN.
Premierul Pavel Filip a declarat jurnaliştilor că ar fi vrut să răspundă acestei moţiuni de cenzură, dar nu a putut-o face pentru că nu s-a întrunit majoritatea. În acelaşi timp, şeful Guvernului consideră corectă decizia majorităţii parlamentare de a nu se prezenta la şedinţă pentru a nu acorda o platformă pentru demagogie celor care au înaintat moţiunea.
Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor, a declarat jurnaliştilor că lipsa majorităţii parlamentare la şedinţa Parlamentului nu înseamnă că s-au epuizat problemele puse în discuţie în moţiunea de cenzură. În baza acestui caz, fracţiunea PSRM urmează să se adreseze Curţii Constituţionale.
Inna Şupac, preşedinta fracţiunii PCRM, a spus că şedinţa trebuia stabilită într-o zi de joi, în care au loc tradiţional şedinţele Parlamentului, deoarece lunea deputaţii sunt în teritoriu. Parlamentara a mai spus că deputaţii comunişti pregătesc o nouă moţiune de cenzură şi i-a transmis premierului Pavel Filip că „sfârşitul, mai devreme sau mai târziu, tot vine”.
În faţa Parlamentului, membrii şi susţinătorii Partidului Politic „Partidul Nostru”, ai Partidului Socialiştilor, ai Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr şi ai Partidului Liberal Democrat au organizat o acţiune de protest. Tudor Deliu, preşedintele fracţiunii PLDM, deputaţii căreia au semnat moţiunea de cenzură, a ieşit în faţa protestatarilor şi a spus că lipsa majorităţii de la şedinţa legislativului este o sfidare a legii.
Moţiunea de cenzură a fost depusă după ce Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea pentru un şir de legi printre care şi transformarea în datorie de stat a creditelor acordate celor trei bănci devalizate.