Declarația delegației pre-electorale a APCE

O delegație pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a  efectuat o vizită la Chișinău, menționează că partidele politice și candidații la alegerile parlamentare din 24 februarie au, în general, posibilitatea de a-și desfășura campania în mod liber. Cu toate acestea, reprezentanții delegației au fost informați de mai mulți interlocutori, cu care au avut întrevederi, despre un șir de îngrijorări persistente care rămân încă nesoluționate. Este vorba, în special, cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților, cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei, dar și cazuri privind utilizarea resurselor administrative, transmite IPN.

Printre îngrijorările menționate se mai numără suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor, dar și cazuri privind implicarea funcționarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor. La fel, este vorba despre cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundațiilor de caritate afiliate unor partide politice. În opinia unor interlocutori, utilizarea camerelor de supraveghere video în incinta secțiilor de votare poate fi percepută drept mijloc de presiune și control al votului. Delegația APCE condamnă astfel de practici și cere autorităților relevante să întreprindă toate măsurile necesare pentru a le exclude.

Delegația pre-electorală a APCE împărtășește și îngrijorarea exprimată de Comisia de la Veneția, în martie 2018, privind introducerea sistemului electoral mixt. În plus, delegația a fost informată că noul sistem electoral ar putea fi prea complicat pentru a fi înțeles de către mulți alegători. În rapoartele de observare anterioare, Adunarea Parlamentară și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare în străinătate. În opinia mai multor părți interesate, aceste criterii trebuie să asigure dreptul alegătorului de a participa în mod efectiv la alegeri. Delegația consideră că problema nu poate fi soluționată prin creșterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secții de votare, dacă numărul și amplasarea secțiilor de votare nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări.

În declarație se mai spune că mai mulți interlocutori au menționat problema lipsei de încredere în instituțiile de stat ca rezultat al multiplelor cazuri de corupție. Acest aspect este deosebit de îngrijorător în contextul unei țări care se confruntă cu un grad înalt al sărăciei. Un procent considerabil al populației este convins că faptele de corupție reprezintă o practică obișnuită în Republica Moldova, la fel și lipsa independenței justiției. În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, în pofida îmbunătățirii reglementărilor legale privind finanțarea campaniei electorale și a partidelor politice și prezentării corespunzătoare  a rapoartelor financiare privind cheltuielile electorale suportate de partidele politice, mai mulți interlocutori au remarcat că resurse financiare considerabile pot fi utilizate în afara oricărui control din partea instituțiilor de stat.

Delegația a fost informată despre numărul sporit de cazuri frecvente de presiune, amenințări și atacuri fizice și verbale asupra jurnaliștilor independenți pe parcursul ultimilor luni înainte de alegeri. Pluralismul media poate fi considerat limitat, deoarece majoritatea mijloacelor de informare sunt afiliate principalelor partide politice, iar sectorul publicității este sub controlul acestora.

La Chișinău, reprezentanții delegației au avut întrevederi cu premierul, președintele Parlamentului, lideri sau reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și extra-parlamentare participante la alegeri. De asemenea, au avut întrevederi cu conducerea Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Autorității Naționale pentru Integritate, reprezentanți ai societății civile, mass media, și reprezentanți ai comunității internaționale. O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei formată din 32 de membri va reveni în Republica Moldova pentru observarea alegerilor din 24 februarie 2019