După ce în 2002 fusese condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru mai multe infracţiuni grave, inclusiv «apartenenţă la grupare criminală» şi participare la asasinarea lui Valeriu Rotari, zis «Zelionii», Iurie Lungu, fost angajat al Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi a Corupţiei, a fost eliberat în 2008, petrecând doar 8 ani după gratii.
Acum, Lungu conduce o firmă din domeniul tutunului, iar anul trecut a fost audiat în dosarul asasinării omului de afaceri Igor Ţurcan, cu business în acelaşi domeniu. Abia atunci s-a aflat că Lungu ieşise din închisoare cu mult timp înainte de termenul stabilit de instanţa de judecată.
Eliberarea înainte de termen a lui Iurie Lungu Ştefan îşi are începutul, oarecum legal, în 2004, la 4 ani de la arestarea sa şi la 2 de la condamnarea definitivă. În baza legii amnistiei din 2004, printre cei 2500 de cetăţeni cărora statul le-a iertat «greşelile» se regăsea şi Lungu.
S-a plâns că munceşte fără contract
Astfel, i-a fost redusă pedeapsa cu 4 ani, deşi acesta nu prea se încadra în categoriile stipulate de lege pasibile amnistiei, care se referă la «femeile gravide şi cele cu copii în vârstă de până la 8 ani, minorii, invalizii de categoria I-a şi a II–a şi bătrânii; persoanele care au fost pedepsite cu închisoare de până la 7 ani şi cele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au executat cel puţin jumătate din termenul stabilit; deţinuţii care au fost condamnaţi la un termen mai mare de 10 ani de închisoare şi, la data emiterii legii, au ispăşit mai mult de 2/3 din termenul de pedeapsă stabilit pentru bărbaţi şi jumătate din termenul stabilit pentru femei».
Deşi Iurie Lungu nu era nici gravidă, nici invalid, nici minor şi nici măcar nu ispăşise 2/3 din termenul de pedeapsă (în cazul lui ar fi 13 ani, nu 4), a beneficiat de amnistie. După asta, termenul de pedeapsă al lui Lungu urma să expire la 4 aprilie 2016.
Peste alţi 4 ani, Lungu a depus în judecată o plângere împotriva administraţiei P. 5, Cahul, precum că el a muncit la biblioteca penitenciarului, dar administraţia nu a semnat contract de muncă cu el şi astfel nu i-au fost calculate corect zilele privilegiate de muncă. La 1 august 2008, Vasile Vulpe, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Cahul, a emis o hotărâre prin care obligă administraţia P. 5 să includă în termenul de executare a pedepsei condamnatului Lungu, drept compensări privilegiate în perioada 2006-2007, 547 zile de muncă, calculând 1 zi de muncă pentru 3 de detenţie. Cu aceste zile, compensări privilegiate, reieşea că Lungu executase efectiv 12 ani şi 5 luni şi era pasibil eliberării condiţionate înainte de termen, lucru care s-a şi întâmplat.
Procuratura, deranjată de hotărâre
Încheierea judecăţii a fost atacată de către Igor Serbinov, adjunctul Procurorului General, care solicita casarea totală a încheierii, ca fiind una ilegală şi neîntemeiată, cu dispunerea rejudecării plângerii deţinutului. Recursul a fost admis de către CSJ din mai multe motive. De exemplu, pentru că în dosarul personal al deţinutului lipsea ordinul prin care acesta ar fi fost angajat în calitate de bibliotecar sau ar fi activat în cadrul bibliotecii penitenciarului.
Ulterior, acesta a fost angajat în calitate de planton (pază) în bibliotecă, de asemenea în lipsa ordinului şefului penitenciarului, plus că, această funcţie, nu este inclusă în lege, ca muncă în condiţii grele şi deosebit de vătămătoare, pentru care condamnaţilor li se stabileşte 1 zi de muncă pentru 3 zile de detenţie, ca în cazul Lungu. De asemenea, procurorul a mai invocat câteva divergenţe ce ţin de numărul de zile, care era diferit, în diferite acte, de funcţia deţinută, care de asemenea era diferită de la un act la altul.
Şi Lungu, şi judecătorul – eliberaţi legal
Au urmat un şir de procese de judecată. În final, tot CSJ a constatat că hotărârile privind eliberarea condiţionată înainte de termen a lui Lungu sunt «legale, neafectate de viciu fundamental în cadrul procedurilor precedente».
În acea perioadă, în cadrul procuraturii se discuta şi despre o acţiune legală împotriva judecătorului Vulpe, decizia căruia procurorii susţineau că ar fi ilegală. Lucrurile nu au avut însă o finalitate. Cert este că în 2009, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Preşedintelui R. Moldova eliberarea din funcţie a judecătorului Vulpe, pe motivul expirării împuternicirilor, iar în martie anul trecut preşedintele semna decretul prin care îl elibera din funcţie pe judecătorul care a luat o hotărâre decisivă în eliberarea din închisoare a lui Iurie Lungu.
Am încercat să-l contactăm pe fostul judecător Vasile Vulpe. El nu era acasă, dar soţia acestuia, care a ridicat tonul vocii, ne-a spus să uităm adresa, numărul de telefon şi numele lor, pentru că noi le-am distrus viaţa (nu a specificat cine anume), şi că, dacă mai revenim, vom avea de furcă nu cu soţul ei, ci cu dânsa. Iurie Lungu nu a fost de găsit pentru a discuta la acest subiect.
sursa:Ziarul de Garda