Select your Top Menu from wp menus

Cele mai tari farse din istorie FOTO

• Pentru jurnalişti, ziua păcălelilor este un prilej de a-şi păcăli cititorii cu farse care mai de care mai savuroase

În prima zi a lunii aprilie ne bucurăm de una dintre cele mai haioase sărbători: Ziua Păcălelilor. Nu este o sărbătoare în adevăratul sens al cuvîntului, dar o ţinem cu toţii, punînd la cale farse şi fiind atenţi să nu fim noi înşine victimele unei farse. Fiecare inventează glume mai mult sau mai puţin reuşite, mai mult sau mai puţin nesărate. Dar cînd mass-media intră în joc, păcăleala e totală. Credibilitatea unei publicaţii serioase face ca farsa să fie şi mai reuşită, iar victimele mai numeroase. Iată cum se distrează ziarele de 1 aprilie pe seama cititorilor.

Prinţul Charles a luat ţeapă

În 1991, Daily Mail a arătat că viteza de rotaţie a Pămîntului s-a micşorat, motiv pentru care razele soarelui nu mai pătrund printre pietrele de la Stonehenge. S-a propus dezasamblarea celebrului megalit şi reasamblarea lui în alt loc, japonezii oferind 484 de miliarde de yeni pentru a muta Stonehenge pe Muntele Fuji. În 1960, o televiziune olandeză a informat că celebrul turn din Pisa s-a prăbuşit (foto 1). În 1986, „Le Parisien“ a publicat o ştire care anunţa că simbol naţional al Franţei, Turnul Eiffel, urmează să fie demolat. Poporul francez şi-a revenit cu greu din şoc, chiar dacă a aflat că e o păcăleală de 1 aprilie. Prima doamnă a Franţei, Carla Bruni-Sarkozy, va cînta imnul francez înainte de primul meci al echipei Franţei în Capetown, la 11 iunie 2010, a scris pe 1 aprilie un ziar francez. Agenţia I-media a anunţat că Papa se pregăteşte să lanseze o companie aeriană, Vatican’Air, cu un singur avion. La BBC s-a anunţat că uşa de la reşedinţa premierului britanic, situat la celebra adresă Downing Street nr. 10, va fi vopsită în roşu (foto 2). Culmea e că ştirea a fost luată în serios şi de jurnale. Radio BBC 4 a anunţat că imnul Marii Britanii, „God Save the Queen“ va fi înlocuit cu imnul Europei, cîntat în germană. Stafful Prinţului Charles a telefonat la redacţie, cerînd o copie a imnului. În 1980, tot BBC a informat că Big Ben, istoricul ceasornic mecanic, va deveni digital, pentru a fi în pas cu tehnologia modernă.

E-mail-uri prin telepatie

Pe 1 aprilie 1965, BBC a invitat un profesor care inventase aşa-numita smellvision

, o maşinărie prin care mirosul ajungea la telespectatori. A făcut şi o demonstraţie, punînd în dispozitiv boabe de cafea şi ceapă. Telespectatorii au sunat şi au mărturisit că au simţit ambele arome şi chiar le-au dat lacrimile de la ceapă. În 1977, farsa s-a repetat, de data aceasta pe calea undelor. 172 de ascultători au raportat că au simţit mirosul transmis de experţi. O altă farsă la scară mare a fost în 1962 în Suedia. Pe atunci, se transmitea alb-negru. Dar de 1 aprilie, expertul tehnic Kjell Stensson a apărut la ştiri şi a anunţat că, datorită unei noi tehnologii, telespectatorii puteau să recepţioneze semnalul color. Nu trebuiau decît să pună un ciorap de nylon peste ecranul televizorului. Stensson a făcut şi o demonstraţie . Sute de mii de oameni dintr-o populaţie de şapte milioane au înghiţit minciuna. A doua zi nu se mai găsea nicio pereche de ciorapi în toată Suedia. Prima emisiune în culori a fost transmisă în Suedia opt ani mai tîrziu, dar tot pe 1 aprilie. Red Herring Magazine a publicat un articol despre Orecchio, un dispozitiv revoluţionar plasat după ureche, cu ajutorul căruia se pot trimite e-mail-uri telepatic. Revista s-a trezit cu sute de scrisori de indignare din partea cetăţenilor care căutaseră în magazine dispozitivul, dar nu l-au găsit.

Stoluri de pinguini şi arbori de spaghetti

O păcăleală savuroasă marca BBC: de 1 aprilie 2008, postul de televiziune a prezentat un filmuleţ despre tragedia pinguinilor zburători (foto 5) din Antarctica nevoiţi să migreze spre jungla amazoniană, din cauza gerului. În 1973, un academician a explicat la radio BBC că o boală a copacilor imunizează oamenii la virusul răcelii. Din păcate, există şi un efect secundar: părul roşcat devine blond. Din acest motiv, persoanele roşcate erau sfătuite să stea departe de păduri. Jurnaliştii de la BBC sînt cei mai inventivi farsori din istoria mediei, în fiecare an lansează cîte o ştire falsă, şi de fiecare dată oamenii o cred. În 1957, postul de televiziune a difuzat un montaj cu fermieri elveţieni culegînd fire de spaghete din copaci , mutaţie apărută datorită climei. Telespectatorii au crezut ce au văzut şi au sunat la redacţie, întrebînd cum ar putea să crească şi ei arbori de spaghete. În 1991, The London Times raporta că un grădinar de 73 de ani a dezvoltat o specie de iarbă care nu mai trebuie tunsă, deoarece nu creşte mai mult de un centimetru. Grădinarul a rezolvat şi problema dungilor: „cînd iarba începe să răsară, treci peste ea cu un roller şi iarba va creşte în direcţia dorită pentru totdeauna“. În 1965, „Politiken“ din Copenhaga a anunţat că Parlamentul a adoptat o lege prin care toţi cîini din oraş vor fi vopsiţi în alb pentru ca şoferii să-i poată vedea mai bine pe timp de noapte. Tot o farsă cu cîini: Pentru a menţine mai curate trotuarele din Varşovia, proprietarii de cîini vor trebui să ducă la primărie cantitatea de excremente fixată de administraţie în funcţie de rasa şi greutatea cîinelui, a anunţat Gazeta Wyborcza.

Păcăleli astronomice

În 1993, un post de radio din San Diego a anunţat aterizarea unei nave extraterestre pe aeroportul militar din apropiere. Oamenii s-au îmbulzit, creînd mari blocaje în trafic. Jurnalistului i-a venit o factură uriaşă pentru toţi poliţiştii chemaţi să dirijeze traficul. UN OZN a aterizat de-adevăratelea în Londra, în 1989. Oamenii au început să sune la televiziuni şi au făcut poze. Un poliţist a avut curajul chiar să abordeze omuleţul argintiu care a ieşit prin trapă. OZN-ul era, însă, un vehicul zburător pămîntean, lansat de nişte farsori. Nature.com a anunţat o descoperire surprinzătoare a astronomilor: curenţii comerciali puternici au crescut uşor viteza de rotaţie a Terrei. Astfel, ziua s-a scurtat în secolul trecut, ceea ce înseamnă că acum calendarul e dat peste cap: „Luna martie ar fi trebuit să aibă 30 de zile o dată la fiecare 100 de ani, nu 31. Dacă vom începe ajustările în acest an, putem aduce calendarul la zi. Cu alte cuvinte, azi ar trebui să fie 2 aprilie, nu 1 aprilie“, scria publicaţia ştiinţifică în 2004. Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio BBC 2 că, la ora 9,47, va avea loc o aliniere a planetelor care va diminua gravitaţia pe Pămînt. Ascultătorilor li s-a recomandat să sară de cîteva ori exact în momentul respectiv, ca să experimenteze imponderabilitatea. Sute de britanici au sunat ca să povestească senzaţia de plutire trăită.

Statuia lui Lenin a început să plîngă

National Public Radio’s All Things a raportat în 2004 că poşta Statelor Unite va introduce un program portabil de coduri poştale, care ar permite persoanelor fizice să-şi ia codul poştal cu ei atunci cînd se mută. Programul a fost inspirat de măsurile recente ale companiilor de telefonie mobilă care permit abonaţilor să-şi păstreze numărul de telefon, atunci cînd trec de la un serviciu la altul. Chicago Daily Tribune a ales data de 1 aprilie 1950 pentru a anunţa că Western Union va reintroduce telegramele cîntate de către operatoare, serviciu suspendat pe durata războiului. La 1 aprilie 1995, o statuie a lui Lenin italian în oraşul Cavriago a început să plîngă, după modelul statuilor şi icoanelor plîngătoare, aşa cum se anunţase în presă. O mulţime uriaşă s-a adunat să vadă lacrimile albe (contrafăcute) de pe obrajii de metal ai comunistului.
Agenţia Itar-Tass a făcut şi ea o farsă în 1996, rămasă de pomină. A anunţat că s-a început fabricarea de grenade de mînă încrustate cu diamante, pentru ca victimele să sfîrşească într-un cadru mai luxos. Irish Times glumea în 1995, scriind că proprietarii parcului Disneyland negociază cu guvernul rus pentru a cumpăra cadavrul lui Lenin.
În 1982, Daily Mail anunţa că toate angajatele trebuie să fie controlate de sutien pentru a dovedi că nu poartă catarame care blochează semnalele radio-tv, catarame intrate pe piaţă recent şi care produceau mari pagube instalaţiilor tehnice.

Jurnalişti păcăliţi

Şi jurnaliştii au fost păcăliţi, la rîndul lor. Astfel, în 2004, Ministerul Transporturilor Maritime Britanice a publicat un studiu al unui expert care descoperise că raţele crescute pe canale sînt mai grele decît cele crescute pe rîuri. Aceasta deoarece apa lină nu le solicită, deci pot lua în greutate. Ştirea a fost transmisă mass-mediei cu titlul de a fi publicată pe 1 aprilie. Însă jurnaliştii de la BBC au luat-o de bună şi au publicat-o pe 31 martie, ca să fie ei primii care o difuzează. Associated Press şi-a păcălit colegii de breaslă în 1983 anunţînd ca împăratul Constantin a creat Ziua Păcălelilor. Ştirea a fost preluată de mai toate ziarele americane. În 1915, The Boston Morning Globe s-a vîndut la jumătate de preţ, spre surprinderea cititorilor, dar şi a reporterilor. Poanta a fost făcută de un angajat care a modificat preţul înainte de a ajunge prima pagină la tipar. Ziarul a fost vîndut în 60.000 de exemplare, iar farsa a adus o mare gaură în bugetul publicaţiei. O prezentatoare TV de la Fox 5 a fost convinsă să lingă în direct o nouă aplicaţie iPad , despre care se spunea că permite utilizatorului să simtă gustul şi mirosul unui fel de mîncare afişat pe monitor. În anul 2000, un comunicat de presă a ajuns la toate ziarele din New York. Acesta anunţa o paradă de Ziua Păcălelilor, pe Strada 59, la care urmau să defileze poliţişti. CNN şi Fox News şi-au trimis reporteri la eveniment. N-au găsit nimic pe strada 59, iar poliţia nu ştia de nicio paradă. Farsa fusese pusă la cale de Joey Skaggs, un cunoscut farsor american.

Surplusul bugetar se împarte contribuabililor

Forţele americane recrutează soldaţi din Kenya, Etiopia şi Sudan, arăta o ştire publicată în 2003, în East African Standard. Motivul: locuitorii africani sînt mai bine adaptaţi deşertului. Un post de radio a anunţat în 1992 că Richard Nixon va candida a doua oară la preşedinţie, sloganul lui fiind „N-am făcut nimic greşit“. Farsa a prins atît de bine încît emisiunea s-a prelungit din cauza sutelor de apeluri de cetăţeni revoltaţi de tupeul lui Nixon, după dezvăluirea afacerii Watergate. Pe 16 aprilie 2003, www.cnn.com a publicat necrologul vicepreşedintelui Richard „Dick“ Cheney. CNN şi-a cerut scuze faţă de înaltul demnitar, precizînd că erau pregătite aceleaşi farse şi pentru alte personalităţi proeminente aflate în viaţă la acel moment: Ronald Reagan, Bob Hope, Fidel Castro, Papa Ioan Paul II, Nelson Mandela, Gerald Ford. În 2004, Radio BBC a lansat o ştire cum că Germania a renunţat la moneda Euro şi intenţionează să adopte lira britanică. Un program de radio olandez a anunţat în 1972 că guvernul va distribui surplusul bugetar în mod egal în rîndul contribuabililor. Ştirea a surescitat ascultătorii. Banca britanică Abbey National a anunţat în 2001 că are de gînd să ofere clienţilor săi posibilitatea de a tipări bani la propriile computere. Ideea vine astfel în sprijinul celor care nu au chef să se deplaseze pînă la bancă pentru a scoate bani. Banca Naţională a Angliei a recomandat cu tărie celor de la Abbey să nu continue cu gluma lor.

Glume cibernetice

Site-ul Groupon, care prezintă cele mai bune reduceri din întreaga lume, a susţinut că a cumpărat licenţa pentru Ziua Păcălelilor. Astfel, orice farsă care nu poartă semnătura companiei este ilicită. Anul trecut, Gmail a anunţat că a lansat serviciul „Gmail Motion“, graţie căruia utilizatorii vor gesticula în loc să tasteze . Computerul, cu ajutorul unei camere, va şti dacă să răspundă unui mesaj, să trimită unul nou sau să ataşeze un fişier. Website-ul BetterHumans.com a postat o ştire în 2003 în care anunţa că un specialist în software, angajat la vTouch System, a devenit prima fiinţă umană care a contactat un virus de computer, în timp ce lucra cu o interfaţă neuronală. Toate activităţile au fost suspendate la firma unde lucra John Newman. Cipuri au fost puse pe ascuns sub pielea tuturor suedezilor vaccinaţi împotriva gripei H1N1, asigura Metro din Suedia. Aceste implanturi le permit să intre gratis la metroul din Stockholm. De 1 aprilie 2004, Google a anunţat că face angajări pentru Copernicus Center, centrul lor de cercetare de pe Lună. Aplicanţii trebuie să fie capabili să supravieţuiască numai cu soia şi lapte degresat şi să respire prin tubul de oxigen. Centrul va fi dotat cu 35 de ingineri, două maseze, un bucătar de sushi şi 27.000 de servere low cost.

Cele mai vechi poante de 1 aprilie 

• După ce Edison a inventat fonograful, în 1877, americanii au început să creadă că geniul savantului nu are nicio limită. Prin urmare, atunci cînd New York Graphic a anunţat în 1878 că Edison a inventat o maşină capabilă să transforme solul în cereale şi apa în vin, rezolvînd astfel problema foametei în lume, s-au găsit numeroşi oameni care să creadă. Ziarele din întreaga ţară au copiat articolul fără nicio îndoială, lăudîndu-l generos pe Edison. În 1835, The Sun a publicat o ştire în care se spunea că marele astronom John Herschel a descoperit viaţă pe satelitul natural al Pămîntului. Era publicat şi un desen cu fiinţele zburătoare selenare. Vestea a entuziasmat întreaga Americă, mai puţin pe erou, astronomul aflînd abia peste cîteva zile ce „descoperire“ crucială făcuse.