Avocatul Victor Panțîru susține că asupra companiei engleze Capital City Service Limited (CCS) a fost comis un atac raider, care a fost instrumentat cu ajutorul organelor de drept din Republica Moldova. În opinia sa, toate aceste acțiuni sunt folosite pentru a pune presiune asupra persoanelor pentru a le determina fie să dea declarații de care au nevoie comanditarii, fie să renunțe la afaceri sau bunuri.
Într-o conferință de presă la IPN, Victor Panțîru a declarat că afacerea companiei CCS a fost inițiată de cetățeanul Republicii Moldova, Alexandru Taracanov, încă în anul 1996 prin fondarea Capital City Service Corp în Irlanda. După anul 2000, Taracanov, împreună cu alte două persoane, Sergiu Savocikin și Dimitryi Shvidki, au inițiat o discuție referitor la perspectiva inițierii unei afaceri în comun în domeniul telecomunicațiilor. Înțelegerea era ca fiecare să investească bani și timp, în egală măsură, iar cotele părți să fie egale. În final atât Savocikin, cât și Shvidki, nu au adus niciun aport financiar, ultimul renunțând să se implice în această afacere. În același timp, Taracanov a investit atât bani, cât și timp, menționează avocatul.
Avocatul mai spune că în martie 2003 a fost fondată Capital City Service Limited, care a moștenit activitatea companiei irlandeze, al cărui fondator unic a fost Taracanov. În noiembrie 2006 s-a înființat reprezentanța în Moldova a companiei engleze CCS, iar administratorul reprezentanței a fost desemnat Savocikin. Potrivit avocatului, în 2007, acesta sub un fals pretext a reușit să obțină de la Taracanov 50% din compania engleză. Chiar dacă Savocikin nu a investit nimic în capitalul statutar al companiei, el a fost introdus în companie cu o cotă de 50%, iar soția sa a fost numită director cu drepturi depline și secretar al companiei. În realitate, potrivit avocatului, femeia nu a fost implicată în activitatea companiei, iar cel care decidea și acționa în numele ei era soțul Sergiu Savocikin.
Victor Panțîru a declarat că din 2007 Savocikin a început a acționa în detrimentul companiei. De la înregistrarea companiei, acesta nu a contribuit pentru companie, motiv pentru care i s-a propus o eventuală redistribuire a cotelor părți în proporție de 20 la 80, majoritar să fie Taracanov, cel care, potrivit avocatului, real a investit în această afacere. Propunerea a fost refuzată de către Savocikin. Cu șapte ani mai târziu acesta s-a mutat cu traiul în Moscova, în acest fel lăsând treburile companiei de izbeliște, dar nu a renunțat la partea sa în companie din simplu motiv că aceasta îi aducea venit, spune apărătorul.
Avocatul susține că în toamna anului 2016, Alexandru Taracanov a aflat că Savocikin a încercat să vândă cota sa parte în compania engleză, cel mai probabil a făcut și careva înțelegeri în acest sens cu potențialul cumpărător pe care i l-a prezentat lui Taracanov ca potențial investitor. Potrivit lui, Taracanov, în momentul în care a aflat cine este potențialul investitor, a refuzat să se lege cu persoana indicată, din cauza informațiilor din presă despre acțiunile sale de preluare ostilă a afacerilor. În ianuarie 2017, Savocikin a depus o plângere penală pe numele lui Taracanov, iar a doua zi Procuratura Anticorupție a inițiat o cauză penală.
Victor Panțîru spune că au urmat percheziții, rețineri și arestări și persoanelor reținute li s-a explicat că dacă vor da declarații vor putea să meargă acasă, în caz contrat ele vor fi ținute în arest. Potrivit apărării, fără a avea un raport contabil sau de audit al companiei, fără o plângere din partea companiei că ar fi fost delapidată, au fost reținute și arestate patru persoane. La fel, au fost emise mandate de arest pe numele lui Alexandru Taracanov și Mihail Ivanov, care nu sunt în țară.
„Nu ne așteptăm ca organul de urmărire penală va reveni pe calea cea dreaptă și va renunța la acuzațiile penale, acestea fiind doar o dispută civilă între doi asociați, dar nici nu putem să nu aducem la cunoștința publicului despre motivul și modul de operare a organelor de drept”, a mai declarat avocatul. Apărarea a menționat că despre acest caz au fost informate Ambasada Marii Britaniei și Ambasada SUA, precum și Delegația UE, iar pe măsurile preventive aplicate față de persoane vor fi înaintate cereri la CEDO.