Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte,
atrag atenția asupra faptului că, contrar prevederilor propriului Regulament privind
finanțarea activității partidelor politice, CEC nu a verificat și nici nu a analizat, în termen rezonabil,
conținutul Rapoartelor privind gestiunea financiară depuse de către partidele politice la Comisie,
pentru semestrul I al anului 2019,
subliniază că este pentru prima dată când rapoartele semestriale nu sunt examinate în
termen rezonabil de către CEC pe conținutul raportării, ci doar din perspectiva depunerii,
evidențiază că prin această atitudine, autoritatea electorală a „amnistiat” deja eventualele
încălcări ale legislației contravenționale și continuă „amnistierea” eventualelor abateri admise de
partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme acumulate contrar
prevederilor legale în primul semestru a anului 2019.
Atragem atenția că potrivit art. 29 din Legea privind partidele politice, semestrial, până la data de 15 a
ultimei luni a perioadei de raportare, și anual, până în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la
CEC rapoarte privind gestiunea financiară a acestora. În continuare, pct. 70 a Regulamentului CEC privind
finanțarea partidelor politice stabilește că Rapoartele privind gestiunea financiară sunt verificate și
analizate de către Comisie, care adoptă o hotărâre în acest sens.
La data de 9 august 2019 autoritatea electorală în ședința sa a aprobat Hotărârea nr. 2559 din 09.08.2019
cu privire la prezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul
semestru al anului 2019. Prin această hotărâre, CEC a analizat cantitativ gradul de prezentare a rapoartelor
pentru semestrul I al anului 2019 de către cele 46 partide înregistrate în Republica Moldova, constatând că:
32 de partide politice au prezentat rapoartele în termenul stabilit, ; 10 partide politice – cu depășirea
termenului,; iar patru partide nu le-au prezentat deloc. De asemenea, s-a hotărât în temeiul art. 48 1 alin. (3)
din Codul contravențional, ca președintele CEC să citeze persoanele cu funcție de răspundere din cadrul
partidelor ce nu au prezentat rapoarte, urmând să fie întocmite procesele-verbale de contravenție.
Subliniem că verificarea și analiza propriu zisă a conținutului rapoartelor depuse, conform cerințelor
normei legale, nu s-a realizat. Totuși, subiectul respectiv a fost prezent în ordinea de zi a ședinței CEC din
30 august 2019, însă membrii CEC au aprobat amânarea examinării rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru semestrul întâi al anului 2019, și revenirea la acest subiect după
alegerile locale generale din 20 octombrie 2019.
La momentul publicării prezentului Apel (27.02.2020), Hotărârea cu privire la examinarea rapoartelor
privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2019 rămâne a fi
neaprobată. Mai grav, CEC a anunțat Asociația Promo-LEX că rapoartele privind gestiunea financiară a
partidelor pentru semestrul I 2019 vor fi verificate și analizate împreună cu rapoartele anuale pentru anul
2019, care urmează a fi depuse până în data de 31 martie 2020. Hotărârea cu privire la rapoartele privind
gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 ar putea fi aprobată, reieșind din practica
Comisiei, la un interval de circa 2 luni după 31 martie.
Subliniem că este pentru prima dată, din momentul aprobării de către CEC a hotărârilor cu privire la
rapoartele semestriale privind gestiunea financiară a partidelor politice (începând cu 2016) 1 , când
autoritatea electorală nu se pronunță asupra conținutului rapoartelor semestriale privind gestiunea
financiară depuse de partidele politice.
Retrospectiv, la 18.08.2016 CEC a aprobat Hotărârea nr 111 cu privire la rapoartele privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2016 în care Comisia s-a expus atât pe
subiectul prezentării, cât și pe conținutul rapoartelor depuse. Ulterior, la data de 19.09.2017 CEC a aprobat
Hotărârea nr. 1118 cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul
semestru al anului 2017, care, la fel, includea analiza rapoartelor, atât sub aspectul respectării termenului
de prezentare, cât și sub aspectul plenitudinii informației reflectate. În ceea ce privește analiza rapoartelor
pentru semestrul întâi al anului 2018, CEC a urmat calea aprobării a două hotărâri distincte: nr. 1792 din
21.08.2018 cu privire la prezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice și nr.
1845 din 23.10.2018 cu privire la examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară.
Aparent, rapoartele depuse pentru semestrul I al anului 2019, urmau să fie analizate, după exemplul anului
2018, în două hotărâri separate: privind prezentarea și privind examinarea conținutului rapoartelor
urmare a verificării acestora de către CEC. Însă dacă Hotărârea privind prezentarea rapoartelor pentru
semestrul întâi a fost aprobată la 9 august 2019, atunci hotărârea privind examinarea conținutului
rapoartelor, ca urmare a verificării acestora de către CEC nu este aprobată nici până în prezent.
Evidențiem gravitatea tergiversării examinării rapoartelor pentru semestrul întâi al anului 2019,
îndeosebi, pe motivul scurgerii termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională
pentru eventuale cazuri sau situații de utilizare a fondurilor nedeclarate sau colectate neconform
prevederilor legale stabilite.
Amintim, art. 30 alin. (2) din Codul contravențional stabilește că termenul general de prescripție a
răspunderii contravenționale este de un an. Respectiv, eventualele contravenții săvârșite de partidele
politice în perioada de raportare, semestrul întâi al anului 2019, privind utilizarea fondurilor nedeclarate,
neconforme sau venite din străinătate pentru finanțarea partidelor politice, care legal ar trebui să fie
sesizate de CEC în cadrul analizei rapoartelor, și care cad sub incidența prevederilor art. 48 din Codul
contravențional, în condițiile scurgerii termenului de prescripție ar presupune ”prezumția iertării/uitării
contravenției”. Mai grav, aceste fapte pot încuraja sentimentul de impunitate pentru astfel de abateri,
favorizând comportamentul deviant al anumitor partide politice. În plus, prin atitudinea sa CEC ar putea
rata anumite venituri la bugetul de stat în condițiile în care mijloacele bănești nedeclarate sau neconform
utilizate de partidele politice se confiscă și se fac venit la bugetul de stat (art. 48 din Codul
contravențional).
În context, organizațiile semnatare consideră că prin această atitudine deliberată, autoritatea electorală a
„amnistiat” deja eventualele încălcări admise în perioada 01.01.2019 – 27.02.2019 (data publicării
prezentului Apel (27.02.2020), dar si continuă „amnistierea” eventualelor încălcări legate de utilizarea
fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru finanțarea partidelor politice până la data inițierii
eventualelor procese contravenționale. Reiterăm, ultimele pot fi inițiate doar urmare a aprobării hotărârii
CEC în baza căreia sunt verificate și analizate pe conținut rapoartele financiare ale partidelor.
1 Lege nr. 36 din 09.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. În: Monitorul Oficial nr. 93 din 14.04.2015.
Subliniem că rapoartele de monitorizare civică a finanțării partidelor politice, inclusiv pentru semestrul
întâi 2019 2 , scot în evidență mai multe aspecte problematice în raportarea financiară a partidelor politice,
ca de exemplu: colectarea donațiilor în numerar fără utilizarea de către partidele politice a mașinilor de
casă și control, situații dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune, când
sunt indicate sedii, dar nu sunt specificate cheltuieli, temeiuri rezonabile de verificare a situațiilor în care
partidele își achită lunar angajații cu salarii sub nivelul cuantumului salariului minim garantat în 2019, sau
situații în care acestea având persoane încadrate, însă nu au raportat cheltuieli de personal etc. Trebuie să
amintim în context și de rezultatele numeroaselor investigații jurnalistice, care au scos în prim-plan situații
problematice ce țin de mecanismele de colectare a fondurilor de partid, care pot fi analizate inclusiv din
perspectiva colectării de fonduri nedeclarate sau neconforme 3 .
În plus, reiterăm constatarea anterioară formulată de Asociația Promo-LEX, potrivit căreia nici pentru anul
2019, similar experienței de monitorizare pentru 2016, 2017 și 2018, CEC nu a solicitat partidelor să
prezinte rapoartele financiare privind veniturile și cheltuielile lor pentru al doilea semestru. Subliniem că,
potrivit art. 29 alin. (1) din Legea privind partidele politice ”semestrial, până la data de 15 a ultimei luni a
perioadei de raportare”. În continuare de către CEC sunt solicitate doar două rapoarte – pentru semestrul I
și unul anual, fapt ce ”scurtează de facto termenul în care poate fi sancționat partidul” 4 în cazul admiterii
eventualelor abateri de la legislația contravențională, în speță art.48 și 48 1 Cod Contravențional.
În baza celor expuse, precum și reieșind din experiența organizațiilor semnatare pe segmentul de
monitorizare a finanțării partidelor politice, recomandăm Comisiei Electorale Centrale:
- Aprobarea de urgență a hotărârii CEC cu privire la examinarea rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru semestrul I al anului 2019, prin analiza comprehensivă a
rapoartelor și surselor de finanțare, precum și conformității acestora cu cadrul normativ existent. - Sesizarea, la necesitate, a organelor competente privind pornirea procesului contravențional pentru
încălcarea prevederilor art. 48 și 48 1 din Codul contravențional. - Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice cu prevederi ce ar
impune limite temporale rezonabile pentru verificarea și analiza de către Comisie a rapoartelor
depuse de partide, care nu ar depăși termenul de ”până la trei luni”. - Interpelarea Serviciului Fiscal de Stat și a partidelor politice, privitor la utilizarea de către partidele
politice a echipamentelor de casă și control, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modalitatea
de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea
economică) a partidelor politice. Publicarea informației de interes public recepționate.