Ilan Șor (Shor), primarul Orheiului, care conduce şi un partid ce-i poartă numele, a ieşit de 9 mai în văzul lumii în ambele sale ipostaze. Ca şi şmecherul Figaro din comedia „Bărbierul din Sevilla”, Șor s-a mișcat repede şi abil şi a isprăvit aproape concomitent două acțiuni în două locuri diferite. Chiar dacă un marş dedicat Zilei Victoriei a avut loc la Orhei, iar celălalt la Chişinău, Șor a stat în fruntea coloanelor şi aici şi dincolo. Mai mult, acest Figaro aici, Figaro acolo al zilelor noastre a evoluat la Orhei ca primar, iar la Chișinău – ca lider de partid.
Cele două roluri au impus potrivirea imaginii, iar accesoriul care a făcut diferenţa a fost panglica Sfântului Gheorghe. La Orhei, sacoul lui Șor nu avea niciun însemn, pe când la Chişinău de partea stângă era ataşată panglica negru-oranj, cunoscută ca simbol militar rusesc. Ce-i drept, capetele panglicii erau ascunse, iar pătratul negru-oranj a fost lăsat la vedere atât cât să nu bată la ochi.
O deosebire dintre cele două marşuri a făcut-o și anturajul. La Orhei, coloana a fost mai „administrativ-oficială” şi mai scurtă, iar la Chişinău – mai „poporană” şi mai lungă. Nici Reghina Apostolova, care a mărșăluit în capitală alături de Șor, nu se afla în exerciţiul funcţiei de viceprimar de Orhei, ci de candidat la funcţia de primar de Chişinău, însă pe pieptul acesteia fâlfâia de-a’ntregul panglica Sf.Gheorghe.
Dedublarea lui Șor a reușit să zăpăcească chiar și acele portaluri de știri, care constant scriu de bine despre acest personaj. Așa, s-a titrat că „Cu panglica Sfântului Gheorghe prinsă în piept, mii de orheieni au participat la un marș dedicat „Zilei Victoriei”.
Un lucru comun a existat totuşi în ambele locuri de aflare a lui Șor în ziua de 9 mai. Şi aici, şi acolo din tablou n-au lipsit bodyguarzii, iar capetele lor se înălţau deasupra mulţimii în care dacă mai erau câte un veteran-doi. Adică acei, de dragul cărora, cum ni se spune, se fac marşuri, concerte şi alte chestii PR-iste.
Nu e comedie. Tragicomedie, în cel mai bun caz…
Vlad Amanescu