Pretendenții la fotoliul de președinte vor avea la dispoziţie o lună ca să-şi convinga potenţialii votanţi.
Două săptămâni au mai rămas până ce Moldova intră în „perioada electorală” dinaintea alegerilor prezidențiale de la 30 octombrie. „Perioadă electorală” nu înseamnă însă „campanie electorală”. O trecere în revistă a calendarului primului scrutin din ultimele aproape două decenii pentru alegerea șefului statului ținut prin vot popular.
Oficial perioada electorală îşi ia startul la 31 august şi va dura două luni, numai că toți candidații vor trebui să se aștepte unii pe alţii.
În premiera, la acest scrutin, campania electorală propriu-zisă, adică agitaţia electorală va începe nu din momentul înregistrării oficiale a fiecărui candidat, ci pentru toţi concurenţii la aceeaşi dată şi anume in ziua de 30 septemebrie. Pretendenții la fotoliul de președinte vor avea, așadar, la dispoziţie o lună ca să-şi convinga potenţialii votanţi. Mai mulţi politicieni care şi-au anunţat deja intenţia de a candida au apreciat drept redusă durata campaniei electorale. Mai mulţi experţi sunt însă de altă părere.
Pavel Postică de la Asociaţia Promo-Lex, organizaţie care de mai mulţi ani monitorizează alegerile din Moldova, spune că experienţa scrutinelor anterioare a arătat că ultima lună de campanie este cea mai intensă.
„Partea bună pe care o vedem noi este că campania începe în aceeaşi zi pentru toţi concurenţii electorali, adică sunt în condiţii echitabile, ca să nu zicem egale.”
Pentru a fi înscris în cursă fiecare concurent, indiferent că e desemnat de un partid sau că e independent, trebuie să prezinte cel puţin 15 mii de semnături din jumătate din numărul total de raioane şi municipii. Semnăturile ar urma să fie colectate de grupuri de iniţiativă, formate din cel puţin 25 de persoane, înregistrate la CEC. Pavel Postică spune că impunerea acestei condiţii tuturor concurenţilor vine să elimine discriminarea din scrutinele parlamentare în care doar cei independenţi trebuie să colecteze semnături. Expertul constată totuşi avantajul partidelor mari, bine organizate la nivel teritorial, care pot colecta numărul necesar de semnături mult mai lesne.
CEC ar urma să aprobe joi regulamentele de finanţare a activităţii grupurilor de iniţiativă. Acestea vor putea activa şi in bază de voluntariat, adică fără a pretinde remunerare, ne-a spus membrul Comisiei, Andrei Volentir:
„Cei care vor colecta semnături iar această activitatea nu va implica cheltuieli financiare vor informa doar CEC despre lipsa de intenţie de a deschide cont electoral. CEC va trata cu bună credinţă această declaraţie, până la proba contrarie. Dacă un alt subiect de drept va sesiza CEC şi va demonstra că grupul de iniţiativă de fapt a avut cheltuieli, de exemplu a instalat un cort care oricum costă. Deci dacă se va demonstra ulterior că acest grup a minţit Comisia, a declarat că nu intenţionează să cheltuie nici un ban, dar în realitate au folosit bunuri care au presupus cheltuieli financiare atunci evident acest grup va risca penalizare sub formă de anulare a înregistrării cu toate consecinţele de rigoare.”
Deşi oficial campania electorală nu a început, mai mulţi comentatori observă că unii pretendenţi la funcţia de preşedinte sunt antrenaţi în acţiuni cu tentă vădit electorală. Andrei Volentir spune însă că legea nu interzice politicienilor să-şi facă publicitate politică, inclusiv să se întâlnească cu alegătorii sau să întreprindă vizite peste hotare:
„Atât timp cât lipseşte elementul de îndemnare a alegătorilor să voteze sau să se abţină de la vot, să nu participe la votare, nu suntem în prezenţa agitaţiei electorale. doar acest element definitoriu – îndemnul – pe poate ajuta să înţelegem este sau nu vorba de campanie electorală.”
Experţi cu care am stat de vorba considera că nu e nimic grav că potenţialii concurenţi îşi fac publicitate politică, din moment ce legislaţia nu interzice acest lucru. Problema e că profitând de lacunele din legislaţie aceştia nu raportează minuţios şi banii din care îşi fac publicitatea înainte de campanie.