Despre foaia de parcurs și coordonatorul „din umbră”

Conducerea de la Chișinău a anunțat că guvernarea a îndeplinit 90 la sută din acţiunile asumate în foaia de parcurs de la începutul anului. Despre foaia de parcurs și despre roul unui important om de afaceri în treburile guvernului de la Chișinău discută Vasile Botnaru cu analistul Igor Boțan.

Europa Liberă: Guvernarea are senzaţia că a reuşit tot ce şi-a propus şi tot ce au aşteptat de la autorităţi finanţatorii externi. Cel puţin, aceasta rezultă din raportul optimist pe care l-a prezentat premierul şi preşedintele Parlamentului, dar şi ideologul sau „spatele” Partidului Democrat pe o postare de pe Facebook. Vladimir Plahotniuc s-a arătat foarte mulţumit de modul în care şi-a onorat obligaţiile guvernarea, alianţa. Între timp, experţi din societatea civilă au alte analize, au atitudine mai critică, mai exigentă, mai puţin optimistă.

Igor Boțan: „Adevărul este că guvernarea, într-adevăr, a reuşit să stabilizeze situaţia politică. Și acest lucru se datorează nu foii de parcurs şi implementării acesteia, ci anunţării alegerii directe a şefului statului. Imediat după acest anunţ liderii protestatarilor s-au preocupat de problema alegerilor prezidenţiale şi aceasta a oferit un răgaz guvernării.”

Europa Liberă: Adică, în stradă nu mai există nemulţumirea aceasta exteriorizată?

Igor Boțan: „Exact.”

Europa Liberă: Dar există şi criterii mai mult sau mai puţin obiective.

Igor Boțan: „Da, criterii obiective există. Este adevărat că guvernarea a reuşit să lucreze de o manieră coerentă şi chiar să realizeze anumite lucruri foarte importante pentru ţara noastră. Dar nu trebuie să uităm că guvernarea a elaborat această foaie de parcurs ca urmare a recomandărilor sau concluziilor Consiliului European al miniştrilor Afacerilor Externe. Și că această foaie de parcurs, într-un fel, a fost indusă de rezoluţia Forului Civic de aici, din Republica Moldova, care a avut acest parcurs. Deci, din Republica Moldova la Bruxelles, de la Bruxelles s-a transformat în aceste recomandări, pe care le-a preluat guvernul Republicii Moldova, le-a transformat în foaie de parcurs şi iată că prevederile acestei foi de parcurs cumva au fost implementate. Spun cumva, dumneavoastră aţi menţionat reacţia coordonatorului guvernării, Vlad Plahotniuc, care a felicitat guvernul, pe de o parte. Pe de altă parte, a spus lucruri foarte interesante, că de acum înainte trebuie să se apuce să facă ordine în justiţie şi în sistemul bancar-financiar. Adică, lucrurile cele importante încă trebuie făcute. Dacă ne referim la acest raport, în mare parte, triumfalist, găsim foarte multe lucruri oferite ca realizări, dar nici pe departe nu sunt realizări. De exemplu, a fost demonopolizată mass-media în Republica Moldova? Nu. Sau au fost deja finanţate partidele politice? Nu. A fost adoptat bugetul, a fost modificată legea, dar partidele nu au primit nimic. Peste o lună începe perioada electorală şi nu se ştie dacă partidele vor primi banii din buget. Şi multe astfel de lucruri care, parcă, sunt realizate, dar, dacă te uiţi foarte atent, de fapt, nu sunt realizate.”

Europa Liberă: Dar un jalon intermediar a fost atins şi la el face trimitere Vlad Plahotniuc – relaţiile cu FMI.

Igor Boțan: „Relaţiile cu FMI domnul Plahotniuc le prezintă ca deja o realizare. Potrivit foii de parcurs, acest acord cu FMI trebuia să fie negociat şi semnat. Astăzi este 1 august, deci, există o înţelegere la nivel de experţi că Republica Moldova ar putea semna acest acord. Noi nu ştim care va fi conţinutul acestui acord şi nu ştim când va fi semnat. Una e scris în foaia de parcurs, alta prezintă reprezentanţii guvernării.”

Europa Liberă: Voiam să vă întreb totuşi există expertiză? Pe parcursul timpului din partea societăţii civile au fost prezentate rapoarte de alternativă privind realizarea măsurilor trecute în foaia de parcurs. Cât de mult diferă atitudinea societăţii civile sau think tank-urile din societatea civilă privind parcursul european al guvernării?

Igor Boțan: „Diferă substanţial, dar aceste rapoarte totuşi spun foarte clar că guvernarea a făcut progrese. Nu putem nega acest lucru. Numai că atunci când raportăm aceste progrese, trebuie să fim oneşti. Dacă spunem finanţarea partidelor, de exemplu, de la buget, care este rezultatul palpabil? Să vedem banii în contul partidelor. Aceşti bani în contul partidelor nu sunt, nu au venit, la fel cum aceşti bani nu au ajuns în contul Comisiei Electorale Centrale. Noi nu ştim când vor ajunge, ca exemplu. Sau demonopolizarea mass-media, unde este această demonopolizare?”

Europa Liberă: Ce alte pretenţii are societatea faţă de guvernare în privinţa obiectivelor pro-europene?

Igor Boțan: „Da, suntem în drept să le reiterăm. Această guvernare nu şi-a redobândit, nu şi-a recâştigat încrederea în ochii cetăţenilor. Ei au făcut un progres, este adevărat şi, într-un fel, recapătă încrederea finanţatorilor externi, dar o capătă nu pentru că au făcut reforme autentice, ci pentru că nimeni nu-şi doreşte colapsarea Republicii Moldova. De bine, de rău, au făcut nişte lucruri palpabile, nişte lucruri care trebuie apreciate, dar suntem foarte departe de a spune că Republica Moldova s-a întors în albia normalităţii.”

Europa Liberă: Deci, vorba ruşilor, „Moscova nu crede lacrimilor”, adică societatea nu crede bunelor intenţii, vrea fapte.

Igor Boțan: „Acest lucru l-a menţionat chiar premierul Pavel Filip astăzi, spunând: „Noi avem mesajul clar din partea partenerilor de dezvoltare: nu credem în reforme pe hârtie, vrem să avem lucruri palpabile’.”

Europa Liberă: Şi de aceasta a fost nevoie de această foaie de parcurs. Vreau să vă întreb, totuşi, în ce măsură guvernarea, aşa cum declară, va ţine cont de vocea experţilor, vocea societăţii civile, la luarea unor decizii nepopulare, mai cu seamă?

Igor Boțan: „Eu cred că va ţine cont şi noi ne-am convins că presiunea şi a societăţii, şi a partenerilor de dezvoltare, aşa-zisa „luare în cleşte” a guvernării, a avut efect pozitiv. Acum, dacă facem abstracţie de această guvernare, care se face vinovată de faptul că Republica Moldova a nimerit într-o aşa situaţie dificilă, da, această guvernare acum întreprinde măsuri pentru a readuce situaţia la normalitate. Problema e dacă societatea şi cetăţenii acestei ţări vor crede în ceea ce face pe bune această guvernare. Pentru că există întrebări: ce rol are coordonatorul din umbră, care este un om de afaceri? Atunci când vorbim despre instituţiile statului şi reforma instituţiilor statului, întrebarea logică care va apărea în permanenţă: ce rol şi de ce e nevoie de un coordonator din mediul de afaceri pentru ca aceste instituţii ale statului să funcţioneze?”

Europa Liberă: Dar de unde s-a luat această convingere a dumneavoastră că, într-adevăr, este coordonator?

Igor Boțan: „În primul rând, domnul Plahotniuc a declarat în luna mai că este funcţia pe care şi-o arogă.”

Europa Liberă: Mai curând era o funcţie birocratică, nu neapărat una pe care i-o atribuie presa.

Igor Boțan: „În al doilea rând, în luna decembrie, domnul Plahotniuc la miez de noapte a anunţat că revine în politică şi peste şapte ore două treimi din fracţiunea comuniştilor a părăsit fracţiunea şi a aderat la această zisă majoritate. Deci, astfel de lucruri nu pot scăpa opiniei publice.”

Europa Liberă: Acestea sunt deducţii de romancier şi nu de politolog, nu?

Igor Boțan: „De ce? Şi atunci când această majoritate este, oarecum, somată să adopte o declaraţie de condamnare a corupţiei politice, această majoritate refuză să facă acest lucru. De ce refuză să facă acest lucru? Dar eu nu ştiu altă ţară în care există coordonatori de genul domnului Plahotniuc în Republica Moldova şi care sunt funcţiile lui, şi care sunt metodele. Pentru că noi aflăm lucruri foarte interesante.”

Europa Liberă: Dar partidul, din care face parte, acceptă această umbrelă ideologică, financiară sau care ar fi şi întreaga guvernare. Înseamnă că are nevoie de un asemenea coordonator?

Igor Boțan: „Dar a auzit vreun cetăţean vreo idee anunţată de domnul Plahotniuc, vreun mesaj?”

Europa Liberă: Poate în interior, acolo, se discută:

Igor Boțan: „Din interior, dar vrem şi noi să ştim. Dacă el tot coordonează, acesta e un lucru.”

Europa Liberă: Deci, pretenţia dumneavoastră este că deciziile nu sunt transparente, ci sunt luate undeva în culise?

Igor Boțan: „Nu, eu voi formula altfel. Există un coordonator, care nu neagă acest lucru, care nu vorbeşte cu cetăţenii, nu le transmite niciun mesaj, noi nu ştim ce gândeşte acest om, de ce gândeşte aşa ş.a.m.d. Aflăm, mai curând, că el nici nu finanţează Partidul Democrat, dacă ne uităm în documentele oficiale. Dacă nu vorbeşte şi nu are ce spune, dacă nu finanţează, atunci în ce constă rolul domniei sale de coordonator şi care sunt criteriile de a fi selectat şi acceptat în calitate de coordonator?”

Europa Liberă: Întrebarea mea este dacă instituţiile oficiale, începând de la instituţia partidului şi terminând cu instituţia Biroului permanent al Parlamentului şi Legislativul, în general, acceptă o stare de lucruri, instituţiile sunt ajutate, au cârje informale, atunci aceasta e calea eficienţei?

Igor Boțan: „Nu ştiu dacă este calea eficienţei, pentru că noi am dat mandat celor care ne reprezintă în organele de conducere. Dacă ei au, în afara mandatului, pe care noi, cetăţenii, l-am dat au acest coordonator şi au nevoie de el, apar întrebări. Aşa cum spuneam, există un şir de întrebări, dacă ne uităm la acelaşi Partid Democrat: am găsit în lista finanţatorilor Partidului Democrat demnitari publici, care în prima jumătate a anului au donat acestui partid de două ori mai mult decât venitul lor în această jumătate de an. Noi, cetăţenii, suntem în drept să-i întrebăm pe aceşti demnitari, dar şi pe acei care au implementat foaia de parcurs?”

Europa Liberă: Dar singura posibilitate a cetăţeanului să-i întrebe este scrutinul.

Igor Boțan: „Dar până atunci, pentru că avem o discuţie şi spunem: „Domnule, revenim în albia normalităţii”, noi suntem în drept să-i întrebăm ce fel de albie a normalităţii, dacă Partidul Democrat a semnat un contract cu o firmă americană, un contract care costă exact atât cât a acumulat acest partid prin donaţii. Aceste donaţii acumulate de Partidul Democrat, inclusiv plătite de demnitari, sunt de două ori mai mari decât venitul acestora în perioada respectivă. Noi suntem în drept să-i întrebăm care sunt sursele de finanţare adevărate, nu cele care ne sunt oferite nouă?”

Europa Liberă: Dar de ce contează, până la urmă, această transparenţă financiară?

Igor Boțan: „Pentru că există un partid superbogat, care îşi poate permite orice. Există un partid care controlează 80% din mass-media şi ne spune că a implementat foaia de parcurs, iar când îi întrebăm: „Dar demonopolizarea mass-media? Ce s-a întâmplat aici?”, spun: „Aceasta e o chestie legată de proprietate şi dreptul de proprietate”. Şi atunci noi suntem în drept să ne întrebăm.”

Europa Liberă: Adică, dumneavoastră vreţi să spuneţi că un partid, care este la guvernare, nu poate să-i ceară onestitate cetăţeanului şi societăţii dacă nu probează propria onestitate?

Igor Boțan: „Aceasta este o parte a problemei. Noi doar suntem rugaţi de aceşti guvernanţi: „Domnilor, daţi-ne încrederea înapoi”. Și noi spunem: „Cum să v-o dăm înapoi, dacă voi aţi spus că finanţaţi partidele de la buget şi noi nu ştim cum le finanţaţi, că faceţi rapoarte oneste despre finanţarea partidelor, iar noi descoperim lucruri foarte stranii acolo?’.”

Europa Liberă: Iarăşi, să abordăm subiectul un pic beletristic. Dacă Vlad Plahotniuc a văzut că lucrurile merg prost în ţara aceasta şi a hotărât să intervină el cu puterea lui financiară, cu partidul său, ce e rău în aceasta, că dânsul vrea să modeleze Republica Moldova, astfel încât, aşa cum dă asigurări, să fie ireversibilă mişcarea spre Uniunea Europeană?

Igor Boțan: „Dar nici nu am avea ce-i reproşa domnului Plahotniuc, dacă ar ieşi la rampă în faţa domniilor voastre, a jurnaliştilor, astfel încât să-i puneţi întrebări şi să răspundă ce are de gând să facă. Marea problemă este că această persoană nu discută cu cetăţenii. Mai mult decât atât, această persoană spune că nici nu finanţează Partidul Democrat. Şi atunci apar întrebări legate de ce e nevoie de o persoană, dacă există instituţiile statului consacrate de Constituţie? Noi, ca cetăţeni, vrem ca instituţiile mandatate de noi să-şi facă treaba, fără persoane din afară, care cumva coordonează activitatea acestor instituţii publice.”