Ipoteze privitor la refuzul deputaților PCRM și PLDM de a susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip (Igor Volnițchi/Tribuna).
Jurnalistul Dumitru Ciubașenco publică la secțiunea „blog” pe site-ul ziarului de expresie rusă „Panorama” un comentariu intitulat „Președintele unui singur decret”. Ca să ducă la decapitarea sistemului oligarhic, alegerile prezidențiale ar trebui, după părerea autorului, să se încheie cu victoria convingătoare a candidatului unic al opoziției chiar din primul tur de scrutin. În acest caz ipotetic, președintele ales în urma acestui scrutin ar avea doar rolul unui președinte de tranziție, pentru că ar urma să dizolve Parlamentul și Curtea Constituțională, să fixeze data unor noi alegeri parlamentare și a unui referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât să fie ales „un șef de stat adevărat.” După ce ar schimba puterea, acest preşedinte ar urma să demisioneze. Dumitru Ciubașenco crede însă că opoziția nu va fi în stare să pună în aplicare un asemenea plan. Oricum, viitorul candidat al opoziției pentru funcția de președinte ar trebui să-și construiască programul său preelectoral pe acest scenariu, mai subliniază autorul de la „Panorama”.
Într-un comentariu publicat pe portalul „Tribuna”, jurnalistul Igor Volnițchi avansează câteva ipoteze privitor la refuzul deputaților PCRM și PLDM de a susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip înaintată de PSRM, document ce nu a întrunit numărul necesar de semnături pentru a putea fi pusă pe ordinea de zi în Parlament. Potrivit uneia din ipotezele principale ale analistului, comuniştii şi liberal-democraţii s-ar fi temut să nu fie atraşi într-un joc cu miză mult mai mare, care s-ar fi soldat cu demiterea Guvernului Filip şi venirea în fruntea guvernului a lui Vlad Plahotniuc. Necunoscut în acest caz ar fi rolul PSRM: fie acest partid avea înţelegeri prealabile cu factori de decizie din cadrul guvernării, fie nu avea, dar intuia că aceştia se pot folosi de moţiune pentru a-şi atinge anumite scopuri, notează Volnițchi. Iar o altă explicație a refuzului de a semna în favoarea moțiunii, continuă Igor Volnițchi, ar fi pututu fi temerea PCRM și PLDM ca, pe calea demiterii Guvernului, să se fi pus în aplicare un scenariu ce s-ar fi soldat cu declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.
Într-un editorial publicat pe site-ul „Ziarului Național”, comentatorul politic, Petru Bogatu caută răspuns la întrebarea: „De ce Occidentul nu cere eliberarea lui Vlad Filat aşa cum a făcut-o în cazul Iuliei Timoşenko?” Bogatu explică că Occidentul nu pune la îndoială vinovăţia sau nevinovăţia inculpaţilor, ci capacitatea statelor fără o putere judecătorească efectiv independentă de a asigura acuzatului un proces echitabil, dar în cazul Filat lucrurile stau altfel. „El reprezenta puterea în momentul trimiterii sale în judecată şi de aceea Occidentul nu are niciun motiv formal să-l apere astăzi”, notează Petru Bogatu. Judecarea lui Filat cu ușile închise îi dă de bănuit autorului: procesele de corupţie în democraţiile consolidate, de regulă, nu sunt secretizate. Pe de altă parte, judecarea netransparentă a fostului premier întăreşte Occidentul în opinia că justiţia selectivă de la noi e în stare de involuţie fără şanse de a se descotorosi de vasalitate politică.
Iulian Chifu scrie într-un editorial publicat de deschide.md despre perspectivele femeii pilot ucrainene Nadia Savcenko, graţiată de Vladimir Putin şi schimbată contra a doi ofiţeri ruşi ai serviciului de informaţii al Armatei ruse GRU, capturaţi la rândul lor de trupele ucrainene în timpul luptelor din Donbas. Eliberarea Nadiei Savcenko, care capitalizează o cantitate mare de simpatie populară, a reenergizat naţionalismul ucrainean, crede Chifu. Membru al Comisiei de securitate şi apărare a Radei Supreme, Savcenko va dovedi sau nu dacă postura sa de luptătoare va cataliza în planul politic sau dacă rolul său major va reveni în spaţiul militar, continuă autorul. Impredictibil i se pare acestuia modul în care Savscenko va îmbrăţişa soarta voluntarilor de pe linia întâi a războiului cu forţele ruse din Donbas. Aceştia manifestă o mare frustrare şi nemulţumire la adresa liderilor de la Kiev, pe care-i acuză că, în timp ce ei mor apărând Ucraina, aceștia se îmbogăţesc şi ameninţă periodic că, după ce vor termina cu ruşii, vor veni pentru un nou Maidan. Chifu crede că Sancenko liberă ar putea fi un adevărat detonator pentru politica ucraineană şi, mai ales, pentru protestele cetăţenilor exasperaţi de scăderea nivelului de trai, în timp ce nici reformele nu se prea văd.