Ministerul Finanțelor a propus dublarea impozitului funciar în bugetul pentru 2016, până la 3 lei la hectar. Nu ar fi o povară mare pe umerii agricultorilor, dar mulți o percep ca pe o mare insultă, mai ales că guvernul nu le-a plătit încă toate subvențiile pentru 2015.
Fermierii resping până și majorarea cu 23 de bani a cotei impozitului pentru terenurile agricole, propunere inclusă anterior de Ministerul Finanțelor în proiectul politicii bugetar-fiscale, darămite dublarea acesteia, spune Alexandru Slusari, președintele Asociația UniAgroProtect. Cu toate că valoarea acestui impozit a rămas neschimbată din anul 2000, o majorare operată acum ar împovăra agricultorii, crede Slusari. El face referire la promisiunile neonorate ale autorităților, atât pe segmentul subvenționării cât și a politicilor în domeniul agrar:
„Agricultorii practic au ratat anul 2015 sub aspectul dezvoltării, s-au scumpit cu 30-40 la sută toate resursele, s-au dublat dobânzile la credite, practic agricultorii au rămas fără subvenții, pachetul agricol a fost o mare dezamăgire pentru fermieri, și în aceste condiții orice majorare a poverii fiscale este din punctul meu de vedere inadmisibilă. Dacă este să vorbim de dublarea impozitului funciar, ar fi o abordare absolut cinică.”
În așteptarea subvențiilor pentru anul 2015 ar fi peste 3000 de fermieri. La datorii se mai adaugă însă și compensațiile neachitate pentru 2014, atunci când, din cauza embargoului rusesc, mai mulți producători au fost nevoiți să dea merele la procesoare la prețuri mici.
Ghenadie Munteanu, fermier din Soroca spune că a luat un împrumut de la bancă și in pofida situației incerte sub aspectul subvențiilor, el se încumetă să investească, în speranța unei recolte suficient de bune ca să nu dea faliment:
„Situația este grea, dar noi, fermierii încercăm să ieșim din situație. Luăm iar credite de la bancă și tot așa. Doar că sunt mari procentele, comparativ cu anii precedenți. Dacă ar fi și statul să-și onoreze pe deplin, la timp, plata subvențiilor, oamenii ar putea să facă calculele lor pe deplin. Dacă face niște investiții concrete, el trebuie să știe că are de primit înapoi niște bani, deci știe unde poate să îi cheltuiască. În jur de 400 de mii avem de primit de anul trecut și am mai plantat o livadă și deja pe 2016 trebuie să primim, dar vedeți, se întârzie, nu este clar.”
Fermierul spune că cei care țintesc profit, trebuie neapărat să investească în tehnică performantă, or, acesta asigură lucrări calitative, eficientizarea muncii și apoi producție de calitate. Dacă acum câțiva ani, fermierii erau preocupați de nivelul calității pentru a putea exporta marfa, acum, spune Ghenadie Munteanu și pe piața internă au crescut cerințele.
Petru Ionel, un alt agricultor, din Nisporeni, crede că mai ales în cazul micilor fermieri, disponibilitatea de a risca cu investiții mari depinde și de felul în care autoritățile înțeleg să sprijine agricultura.
„Nu sunt încrezuți că vor primi anul acesta și dacă este vorba de investiții, atunci sunt foarte descurajați și nu sunt dispuși de a face investiții așa cum făceau până acum. Sunt producătorii mari care, într-o oarecare măsură pot să-și permită să procure un tractor sau o combină. Dar majoritatea sunt producători mici și mijlocii, care au 10 hectare, 20 de hectare, 50 de hectare și n-au posibilitate, nici nu se gândesc să procure așa tehnică. Prețurile sunt exagerat de mari la tehnică și la mijloacele de producție, adică la mijloacele circulante. Sunt foarte mulți la noi, la Nisporeni care au rămas încă cu strugurii de masă nerealizați, la frigider stau și acum.”
Deopotrivă, ceea ce descurajează fermierii, spune Petru Ionel este faptul că pe piața internă nu funcționează reguli clare de joc, agricultorii fiind nevoiți să vândă fructe sub costul de producție, sau nu reușesc să-și trimită marfa peste hotare, în timp ce avize de export, pentru loturi de pretinse fructe moldovenești se dau pe ușa din spate unor escroci străini.