Razboiul dus impotriva traditionalelor bancnote si a monedelor prinde avant, iar printre regiunile care exceleaza in eliminarea treptata a acestora se numara si Scandinavia.
Dar, avantajele nu sunt intotdeauna de partea utilizatorilor de mijloace de plata electronice. O dovedeste situatia din Suedia, unde localnicii sunt adevarati cobai ai unui experiment cu dobanzi negative la depozitele bancare, remarca publicatia Business Insider, citata de business24.ro.
Experiment scandinav
Un raport Credit Suisse arata ca, in Suedia, chiar si cele mai mici achizitii: o cana de vin fiert la Targul de Craciun, o bere la terasa sau ziarul livrat de vanzatorii ambulanti, se desfasoara in format electronic.
Vanzatorii stradali ai publicatiilor Faktum sau Situation Stockholm sunt chiar dotati cu cititoare de carduri mobile, iar in vitrinele chioscurilor poti intalni frecvent anuntul „Vi hanterar ej kontanter” (Nu acceptam cash).
In Danemarca, 40% din populatia adulta foloseste aplicatia MobilePay creata de Danske Bank pentru plati prin intermediul smartphone-ului.
Odata ce majoritatea comerciantilor au inceput sa refuze platile in numerar, „societatea cashless nu mai este o iluzie, ci o viziune care poate fi transpusa in realitate intr-un anumit interval de timp”, dupa cum admite Michael Busk-Jepsen, directorul Asociatiei Bancherilor din Danemarca.
Iar, daca Suedia si Danemarca se dovedesc doua societati care sunt pe punctul de a scoate banii lichizi in afara circulatiei, un alt experiment de amploare se deruleaza in Africa Subsahariana.
O lume fara cash
Stilul cashless adoptat in tarile africane nu are nimic de a face cu convenientele sociale din zona scandinava, ci de-a dreptul cu supravietuirea persoanei.
Mai putin de 30% din populatia Africii Subsahariene are un cont bancar si chiar si mai putin detin carduri bancare. In schimb, toata lumea are un telefon mobil.
Prin prisma avantajelor prezentate de noile tehnologii, Africa s-a transformat in laboratorul care gazduieste cel mai mare experiment privind stilul de viata cashless.
Organizatii non-guvernamentale si guvernamentale din Occident, operatori de telefonie mobila, banci si autoritati locale lucreaza mana in mana pentru a duce la capat proiectul de inlocuire a banilor lichizi cu sisteme de plati electronice mobile.
Citi Group, Mastercard, VISA, Vodafone, USAID si Fundatia Bill si Melinda Gates sunt actorii pricipali care pun umarul la acest demers.
M-Pesa, serviciul Vodafone de plati de pe piata din Kenya are deja o influenta de 25% in PIB-ul tarii.
In Nigeria, cea mai populata tara africana, guvernul impreuna cu Mastercard au lansat un card biometric de identitate care indeplineste si functia de card bancar.
Este un serviciu care asigura accesul nelimitat al Mastercard la aproape 170 de milioane de potentiali clienti si la datele lor personale si biometrice.
Compania a primit inclusiv contractul de creare a cardului Huduma care va fi folosit la plata angajatilor din serviciile de stat din Nigeria.
Toate aceste experiente si date colectate de companie pot ajuta planurile Mastercard de a promova un stil de viata cashless la nivel global.
Buletin de vot cu card inclus
India face pasi rapizi in aceeasi directie, dupa ce guvernul de la New Delhi a anuntat ca vrea sa creeze Autoritatea Unica de Identificare a Indiei (UIDAI), un sistem care sa emita cardurile biometrice pentru cei aproximativ 1,2 miliarde de locuitori cu drept de vot.
Ar reprezenta cea mai mare baza de date biometrice din lume, dar initiatorii proiectului avertizeazaca aceasta ar trebui sa devina operationala in paralel cu adoptarea larga a mijloacelor de plata electronice.
Este o misiune dificila, daca luam in considerare faptul ca banul cash face legea in mai toata Asia, nu doar in India.
Cu toate acestea, ministrul de Finante Arun Jaitley a subliniat in diverse randuri necesitatea ca India sa se transforme intr-o economie cashless, ca varianta viabila de combatere a economiei subterane.
Dar, deocamdata, India, alaturi de China, ramane cel mai mare producator si consumator de bancnote si de aur din lumea intreaga.
In prezent, mai putin de 5% din tranzactiile facute in India se fac prin mijloace electronice de plata. Chiar si in New Delhi, orasul cel mai avansat al tarii, platile cu bani lichizi ating un procent de 73%.
Unii dintre tehnocratii aflati in spatele proiectului UIDAI insista ca guvernul sa urgenteze implementarea acestuia, ulterior sistemul urmand sa fie operat si de companii private.
Fara indoiala, acesti parteneri vor proveni din sectorul bancar ceea ce semne de intrebare asupra influentei pe care bancile o vor avea in viitor fata de indivizi.
Odata adoptat stilul de viata cashless, bancile vor putea inregistra si urmari intreaga viata comerciala a unei persoane.
Costuri noi pentru afaceri
Avantajul aproape uitat al tranzactiilor cu bani este ca elimina intermediarii, in afacere neexistand decat doua parti.
In cazul societatilor cashless, nimeni si nimic nu va putea opri bancile si alti operatori de tranzactii electronice sa nu revendice un comision din fiecare tranzactie.
Totodata, aceste institutii financiare vor putea uza si abuza de bazele de date constituite pe obiceiurile comerciale ale clientilor, acestea reprezentand adevarate mine de aur pentru marile lanturi comerciale, companii de asigurari, guverne sau servicii secrete.
Un alt aspect important al banilor lichizi il reprezinta rolul lor in fata politicilor monetare adoptate de catre bancile centrale.
Daca ar fi sa impuna la infinit o politica a dobanzilor de referinta negative, bancile centrale ar trebui sa recurga toate deodata la abandonarea banilor lichizi.
Altfel, nimic nu va opri un om obisnuit sa isi retraga banii din banca si sa ii investeasca intr-un bun sau un serviciu financiar neatins de eroziunea dobanzilor negative bancare.
Abandonarea banilor lichizi si trecerea la stilul cashless pare un scenariu al unui sistem financiar de o moralitate indoielnica, in care guvernele si bancile centrale par sa comploteze impotriva dreptului la intimitate si anonimat al locuitorilor.
Partea si mai ingrijoratoare este ca un astfel de sistem este sustinut de catre public, de dragul unor avantaje minore dobantidte in urma folosiri sistemelor de plati electronice.
Ceea ce ar putea insemna ca razboiul dus impotriva banilor ar putea sa fie deja castigat..