Serviciile de informaţii, alături de diverse grupuri care ar conduce lumea din umbra, sunt singurele entităţi organizatorice care cunosc adevărul despre fenomenul OZN, cu toate implicatiile acestuia în trecutul, prezentul şi, mai ales, viitorul omenirii. Aceasta este o ipoteză des invocată de către adepţii teoriei conspiraţiei.
Teoria presupuselor colaborări secrete între guvernul SUA şi extratereştri a fost susţinută, mai ales în anii 80, şi de către Milton William (Bill) Cooper, subofiţer în Air Force. El afirmă că în perioada 1970-1973, pe când lucra pentru comandamentul flotei militare din Pacific, a avut acces la două materiale: Raportul nr.13 al proiectului Grudge/Blue Book şi un rezumat privind operaţiunea „Majority” – care ar fi fost legată de un grup oficial ultrasecret MJ-12, pentru gestionarea relaţiilor cu extratereştrii). În „Raportul 13” s-ar fi găsit date privind prăbuşiri de OZN-uri, cadavre recuperate, extratereştri vii, fotografii, răpiri, analize ale OZN-urilor, etc.
Tehnologie în schimbul oamenilor
Conform declaraţiilor lui Cooper, ar exista trei rase de extratereştri cu care americanii ar fi în contact. Declaraţiile lui se alătură surselor cotate a fi “cu credibilitate îndoielnică”, care au susţinut, de-a lungul timpului, că structuri din CIA şi departamente speciale ale U.S. Army au o îndelungata relatie cu trei specii de fiinţe extraterestre care, dintre toate naţiunile lumii, ar fi ales să intre în contact doar cu americanii: Reptilienii (botezati astfel datorită pielii lor), „Conformatorii” (fiinţe vii “bazate” pe siliciu), şi „Micii Cenuşii” (cunoscuţi şi sub numele de Ebeni, care ar fi originari din sistemul solar Zeta Reticuli, umanoizi mici de înălţime, cu pielea cenusie, capul voluminos şi ochi mari, asemănători cu aceia ai unei insecte). scrie Evenimentul Zilei în pagina electronică.
Bill English, ofiţer de contrainformaţii în cadrul „Beretelor Verzi”, afirmă şi el că a văzut Raportul 13, un material de 624 pagini, realizat aparent în 1953 şi “adus la zi” în 1969. Cooper şi English susţin că în 1964, la baza Holloman, s-a încheiat o înţelegere prin care extratereştrii promiseseră un aport de tehnologie, în schimbul permisiunii de “a răpi” oameni în vederea unor experienţe. În virtutea aceleiaşi înţelegeri, guvernul american urma să construiască un numar de baze subterane în care să fie găzduiţi extratereştrii, împreună cu navele lor, şi unde să aiba loc schimburile de informaţii tehnologice.
Marelui public nu trebuia să i se divulge nimic despre toate acestea. Cooper afirmă că în 1972, extratereştrii se aflau deja în cinci baze subterane ale armatei din SUA: New Mexico, Nevada, Utah, Colorado, Dulce (New Mexico). Guvernul ar mai fi realizat, în acelaşi scop, zeci de orăşele subterane, amplasate la mare adâncime sub pământ.
Mutanţi sau hibrizi
Aviatorul John Lear declara, în anii 80, că deţine informaţii că guvernul SUA “a vândut rasa umană unor extratereştri care ne vor răul”. Lear, fiu al unui faimos inventator şi constructor de avioane, a zburat cu peste 160 de tipuri de avioane, a participat la mai multe misiuni CIA, a doborât de repetate ori recorduri de viteză şi era singurul pilot din lume care deţinea toate tipurile de certificate de zbor eliberate de Federal Aviation Administration.
El susţinea că în laboratoarele subpământene multietajate de la Dulce, din nordul statului New Mexico, dar şi în alte baze, se află mii de extratereştri, care efectuează experimente sinistre pe oameni şi pe animale, între care “crearea unor mutanţi sau hibrizi între fiinţe umane şi extraterestre”. Tot acolo ar trăim conform lui Lear, un mare numar de specialişti pământeni, “închişi probabil pentru totdeauna” (conform spuselor aviatorului, în 1979, la baza Dulce ar fi izbucnit chiar o revoltă, înăbuşită în sânge).
Mai numeroase
Conform declaraţiilor aviatorului, între 1979 şi 1983, grupul MJ-12 a început să regrete colaborarea cu extratereştriim dar era prea târziu. Răpirile erau mult mai numeroase decât se convenise, în schimb tehnologiile primite erau simple surogate, foarte departe de performanţele vehiculelor şi ale armelor de care dispuneau rasele din Univers. În consecinţă, guvernanţii ar fi luat decizia realizării unor arme defensive, prin care pământenii să poată distruge navele venite din Cosmos. Acesta ar fi fost adevăratul mobil al programului Iniţiativa de Apărare Strategică „Razboiul Stelelor” (“interfaţa” programului fiind apărarea contra rachetelor nucleare sovietice).
Conform blogurilor şi forumurilor adepţilor teoriei conspiraţiei, în ultimii 50 de ani ar fi existat peste 300 de întâlniri cu caracter confidenţial între extratereştri şi reprezentanţi ai guvernului american.
sursa: evz.ro