În ciuda apelurilor repetate adresate Israelului de către șefi de stat, oficiali ONU și ONG-uri umanitare de a se abține de la extinderea ofensivei sale terestre din Rafah, trupele israeliene au intrat în regiune la 7 mai. Peste 1,5 milioane de persoane, inclusiv 600.000 de copii, se află în mare pericol; peste 450.000 de palestinieni s-au refugiat din Rafah când Israelul a emis pentru prima dată „ordine de evacuare” ilegale în această zonă, la 6 mai. În timp ce armata israeliană a preluat deja controlul asupra zonelor urbane din interiorul Rafah, emiterea unor noi „ordine de evacuare” la 11 mai pregătește terenul pentru continuarea invaziei militare, care va duce la prăbușirea totală a serviciilor de salvare a vieților. Ofensiva militară israeliană a întrerupt accesul ajutoarelor în Gaza prin punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom/Karm Abu Salem.
„Invazia militară israeliană din Rafah ne-a readus înapoi în octombrie anul trecut, când a trebuit să ne oprim aproape toate activitățile. Echipa noastră a fost nevoită să fugă din Rafah, nu știea unde să se ducă. Am fost nevoiți să închidem cele două clinici, unde tratam zilni aproximativ 500 de persoan. În prezent, înființăm o nouă tabără medicală în care s-au refugiat oamenii, dar va dura câteva zile”, a declarat Florence RIGAL, președintele Médecins du Monde Franța.
„Între timp, oamenii sunt lăsați fără acces la asistență medicală. Am avertizat de luni de zile că Israelul trebuie să fie oprit să intre în Rafah, altfel Gaza se va confrunta cu o catastrofă umanitară și mai mare. Lipsa de acțiune din partea țărilor terțe este văzută ca o lipsă de preocupare față de consecințele pentru populația civilă epuizată. Este inacceptabil și trebuie să se ia măsuri imediate pentru a preveni alte suferințe.”
Statele terțe au responsabilitatea să acționeze de urgență pentru a pune capăt încălcărilor grave ale dreptului internațional umanitar care au loc în Gaza și de a urmări tragerea la răspundere pentru acestea. Primul pas pe care statele terțe trebuie să îl facă pentru a-și îndeplini propriile obligații legale de asigurarea respectării dreptului internațional umanitar internațional este să pună capăt invaziei din Rafah, să deschidă toate punctele de trecere terestre și să ridice barierele interne pentru accesul umanitar. În calitate de principal furnizor de arme către Israel, Statele Unite poartă o responsabilitate majoră pentru încălcările dreptului internațional umanitar. Pe lângă oprirea transferului de bombe de mare capacitate, SUA ar trebui, de asemenea, să-și folosească toate pârghiile pentru a opri operațiunea militară în curs de desfășurare din Rafah. De fapt, toți furnizorii de arme trebuie să respecte rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului, votată la 5 aprilie, prin care li se cere să înceteze vânzarea, transferul și deturnarea de arme, muniții și alte echipamente militare către Israel. Toate statele trebuie să acționeze acum pentru asigurarea încetării imediate și susținute a focului.
„Ordinele de evacuare” ale armatei israeliene sunt ilegale și reprezintă un transfer forțat, o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar (DIU). Israelul a ordonat ca sute de mii de palestinieni să fugă, fără să ofere civililor și actorilor umanitari informații clare și fără să ofere un calendar clar. Dreptul internațional umanitar stabilește condiții clare pentru ca o evacuare să fie legală: puterea ocupantă trebuie să se asigure că aceste deplasări sunt temporare și că persoanelor strămutate li se asigură condiții satisfăcătoare de igienă, sănătate, siguranță și nutriție, iar membrii aceleiași familii nu trebuie să fie separați. Autoritățile israeliene nu au reușit să îndeplinească niciuna dintre aceste cerințe. Deja împovărați de multiple strămutări, oamenii din Rafah sunt din nou obligați să fugă în mijlocul infrastructurii distruse și al străzilor contaminate de muniții neexplodate. Persoanele strămutate caută refugiu în Zona de mijloc, Khan Younis și Al Mawasi, în pofida nivelului ridicat de distrugere și a lipsei tuturor necesităților pentru a susține viața. Conceptul de „zone sigure din punct de vedere umanitar” este nul, deoarece zonele desemnate anterior ca atare au fost vizate de bombardamente și operațiuni terestre. În timp ce bombardamentele neîncetate persistă în Rafah, atacurile aeriene și asalturile terestre se intensifică în nord, ceea ce duce la noi deplasări forțate în enclavă.
Invazia militară israeliană în Rafah perturbă răspunsul umanitar, încălcând rezoluțiile 2720 și 2728 ale Consiliului de Securitate al ONU, precum și măsurile provizorii ale Curții Internaționale de Justiție prin care se ordonă Israelului să permită furnizarea de servicii de bază și de asistență umanitară. Ca urmare a activității militare a Israelului în regiunile din nord în lunile trecute, actorii umanitari au fost nevoiți să transfere o parte semnificativă a capacităților de ajutor din Rafah, inclusiv spații și depozite. Ofensiva israeliană forțează deja acum o parte a personalului și a operațiunilor umanitare să se închidă sau să se relocheze din nou în alte zone, în condiții extrem de periculoase. Depozitele care conțin ajutoare vitale extrem de necesare în partea de est a Rafah rămân inaccesibile din cauza prezenței militare israeliene. Unitățile medicale din Rafah se închid una după alta [1].
Fiecare oră în care forțele israeliene ocupă punctele de trecere din Rafah și Kerem Shalom/Karm Abu Salem condamnă mai mulți palestinieni la foamete și la refuzul de a primi îngrijiri medicale. Forțele israeliene împiedică în totalitate ajutorul umanitar și personalul umanitar să folosească punctul de trecere Rafah. Militarizarea intensă din jurul punctului de trecere Kerem Shalom/Karm Abu Salem, care rezultă din invazia terestră israeliană, nu oferă condiții pentru deplasarea susținută a convoaielor umanitare. Aceste două puncte de trecere constituie principala linie de salvare critică pentru intrarea ajutorului în enclavă: închiderea lor aruncă Gaza într-un dezastru umanitar și mai mare. În timp ce starea de foamete a fost confirmată de către Programul Alimentar Mondial în nordul Gaza, iar sistemul de sănătate se afundă și mai mult în colaps, stocurile de provizii de ajutor critic, inclusiv alimente, apă, combustibil și medicamente, se epuizează rapid. Acest lucru a dus deja la închiderea unor servicii esențiale pentru supraviețuirea civililor[2]. Redeschiderea extrem de limitată a punctelor de trecere din nord sau perspectiva unei rute maritime nu poate fi folosită ca motiv pentru a justifica diminuarea accesului prin punctele de trecere terestre din sud.
Epuizarea combustibilului reprezintă un risc grav de a opri operațiunile umanitare și serviciile de bază. Funcționarea întregului răspuns umanitar depinde de combustibil, inclusiv pentru a răspunde nevoilor prioritare a peste 1,7 milioane de persoane strămutate. Stabilirea urgentă a priorității intrării imediate a combustibilului este crucială pentru a susține ceea ce sistemul de sănătate devastat din Gaza și răspunsul umanitar[3].
Jamil Sawalmeh, directorul de țară al ActionAid Palestina | teritoriile palestiniene ocupate, a declarat:
„Singurul rezultat al invaziei terestre în curs de desfășurare în Rafah este că se provoacă și mai multă suferință umană. Oamenii sunt împinși cu forța în așa-numitele „zone umanitare”, deja supraaglomerate, unde mulți din ei nici măcar nu pot găsi adăpost. Este timpul să se exercite o presiune maximă asupra Israelului și a comunității internaționale pentru a pune capăt strămutării forțate repetate a populației din Gaza. Este la fel de important să se asigure redeschiderea punctului de trecere de la Rafah, care este singura linie de salvare pentru peste 2 milioane de persoane vulnerabile.”
Semnatarii:
- ActionAid
- Action Against Hunger
- American Friends Service Committee (AFSC)
- Amnesty International
- A.M. Qattan Foundation
- Anera
- Churches for Middle East Peace (CMEP)
- DanChurch Aid (DCA)
- Humanity & Inclusion/ Handicap International (HI)
- IM Swedish Development Partner
- INTERSOS
- Médecins du Monde International Network
- Mennonite Central Committee
- Mercy Corps
- Norwegian Church Aid (NCA)
- Norwegian People’s Aid
- Oxfam
- Plan International
- Relief International
- War Child Alliance
sursa: amnesty.md