Oamenii de ştiinţă au constatat ”prezenţa aparentă” a fosfinei, un gaz existent pe Terra în straturile de nori ale planetei Venus, şi încearcă să afle dacă substanţa provine de la un proces încă necunoscut sau de la o formă de viaţă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature astronomy, potrivit AFP.
Este pentru prima dată când această substanţă este detectată pe una dintre cele patru planete telurice din sistemul nostru solar, ”fără să punem Terra la socoteală”, a precizat pentru AFP Jane S. Greaves, profesor de astronomie în cadrul Universităţii Cardiff, conducătorul studiului.
Fosfina a fost detectată în urma observaţiilor asupra atmosferei planetei Venus cu ajutorul a două radiotelescoape. Aceasta ”ar putea proveni în urma unor procese necunoscute de fotochimie sau geochimie sau, prin analogie cu producţia biologică a fosfinei pe Terra, graţie prezenţei vieţii”, explică studiul. Găsim acest compus în planetele gigantice gazoase ale sistemului solar, dar nu este de origine biologică.
Prezenţa fosfinei, un compus extrem de toxic, nu este izolată în atmosfera infernală a celei de-a doua planete de la Soare. Cunoscută şi sub denumirea de ”steaua lui Berger”, Venus are o atmosferă formată în proporţie de 97% din dioxid de carbon, temperatura la suprafaţa planetei ajunge la circa 470 de grade Celsius, iar presiunea este de peste 90 de ori mai mare ca pe Terra.
Echipa profesorului Greaves presupune că moleculele de fosfină pot exista în stratul dens de nori hiperacizi care învelesc planeta până la o altitudine de 60 de kilometri.
”Aici, norii au o temperatură ‘moderată’, de circa 30 de grade Celsius”, potrivit studiului, care nu exclude posibilitatea ca gazul să se formeze la o altitudine mai joasă şi mai caldă înainte de a se ridica.
Referitor la originea acestuia, Greaves spune că ‘a luat în considerare toate procesele care ar putea explica prezenţa acestuia în atmosfera lui Venus”. Cu excepţia cazului în care este vorba despre un proces necunoscut, rămâne ipoteza unei forme de viaţă.
În conformitate cu această ipoteză, ”credem că ar trebui să fie de dimensiuni mici ca să poată pluti liber”, a explicat cercetătorul, al cărui studiu ”insistă asupra faptului că detectarea fosfinei nu este o probă solidă pentru existenţa vieţii, ci doar a unei chimii anormale şi inexplicabile”. Studiul remarcă de asemenea că ”fotochimia unor picături din norii venusieni (acid sulfuric, n. red) este complet necunoscută”.
Acesta este motivul pentru care Greaves şi colegii săi pledează pentru o analiză mai profundă a fenomenului, în primul rând pentru a-l confirma. Cel mai bine, eliminând ”filtrul” atmosferei terestre cu ajutorul unei telescop spaţial. Sau, de ce nu, cu prilejul unei noi vizite, realizate prin intermediul unei sonde, pe planeta Venus sau în atmosfera acesteia.