Vlad Spânu: „Protestatarii cereau ca aceia care au furat să își primească pedeapsa”

Europa Liberă: V-ați așteptat să se ajungă la această confruntare dintre stradă și guvernare, după nominalizarea și aprobarea în Parlament a noii componențe guvernamentale, în frunte cu domnul Pavel Filip?

Vlad Spânu: „Probabilitatea că aceste proteste care durează de mai multe luni în Republica Moldova se pot solda cu niște confruntări directe cu organele de drept, cu asaltul asupra Parlamentului, evident că se putea aștepta și prevedea, deoarece toți acești mii de oameni care au fost în piață trebuiau să vadă pentru ei un deznodământ.”

Europa Liberă: Care ar fi fost deznodământul fericit și pentru mulțime, și pentru cei de la putere?

Vlad Spânu: „Politicienii nu trebuie să aștepte cicluri de acestea de patru ani de zile, când au loc alegerile, dar tot timpul trebuie să ia pulsul cetățeanului, în sensul de a vedea care este situația pe teren. Acest puls se ia de regulă sau prin sondaje, dar și prin dialog cu cetățenii. Faptul că mii de oameni au protestat împotriva actualei guvernări și faptul că cei de la guvernare au sfidat cerințele protestatarilor a dus la ceea ce s-a întâmplat astăzi la Chișinău.”

Europa Liberă: Dar cei de la guvernare spun că au vrut să dezamorseze situația de criză, să fie depășită această instabilitate, astfel încât Moldova să meargă pe calea cea corectă.

Vlad Spânu: „Da, dar protestatarii nu cereau aceasta. Protestatarii cereau ca cei care au furat trebuie să își primească pedeapsa. Aceasta au cerut protestatarii. Însă guvernanții pur și simplu au neglijat cerințele oamenilor. Și aceasta a dus la ceea ce s-a întâmplat astăzi.”

Europa Liberă: Ce evoluție a evenimentelor anticipați? După rău trebuie să vină și binele.

Vlad Spânu: „Este adevărat. Dar până la urmă, într-un conflict ambele părți trebuie să își satisfacă cerințele. Mie mi se pare că politicienii au căpătat sau au vrut să capete absolut totul ce și-au pus în plan, ce au dorit – acapararea instituțiilor statului. Ceea ce au făcut însă e că au neglijat faptul că cetățenii voiau altceva, cetățenii voiau să li se facă dreptate, în sensul să fie pedepsiți cei care au vârât mâna în buzunarul statului, deci, au furat banii cetățenilor prin intermediul băncilor. Și aceasta au vrut să fie. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, instituțiile statului nu au funcționat. Ei nu au fost satisfăcuţi. Şi de aceasta, spuneaţi de continuitate şi stabilitate, stabilitatea aceasta pe cetăţeni nu-i satisfăcea nici înainte şi nu îi va satisface nici cu actualul guvern. Dacă actualul guvern ar fi fost un guvern care ar fi răspuns acestor cerințe ale cetăţenilor, cred că cetăţenii se duceau acasă, îşi vedeau de treabă, erau satisfăcuţi de schimbările care au avut loc la Chişinău. Aceasta nu s-a întâmplat şi din cauza aceasta s-a întâmplat ce s-a întâmplat.”

Europa Liberă: Protestatarii continuă să scandeze „Alegeri anticipate!”. Pe de altă parte, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au sugerat că ar fi bine la Chişinău să existe deja un guvern, un guvern onest care ar implementa adevăratele reforme şi s-ar ghida de prevederile stipulate în Acordul de Asociere moldo-comunitar.

Vlad Spânu: „Este adevărat că pentru cetăţeanul de rând şi pentru partenerii din exterior este nevoie ca să fie o situaţie paşnică în Republica Moldova, acea stabilitate despre care vorbeaţi, însă stabilitatea nu poate fi acceptată de cetăţeni cu orice preţ. Fiindcă este nevoie ca ţara să meargă înainte, este nevoie ca să fie un guvern care îi reprezintă. Pe cel puţin grupul acesta de protestatari mai activ acest guvern nu îi reprezintă.”

Europa Liberă: Dar Moldova actualmente este împărţită. O bună parte din cetățeni spun că alegerile parlamentare anticipate ar fi soluţia, alţii spun că scrutinul parlamentar anticipat ar duce Moldova într-un haos şi mai mare. Şi nu e clar cine ar putea să ajungă în fruntea guvernului, în fruntea guvernării, la guvernare.

Vlad Spânu: „Este adevărat. Aceasta niciodată nu vom putea şti, ce va urma, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Însă atâta timp cât clasa actuală nu este în stare să guverneze, în sensul de a pune legea în capul mesei, atâta timp va exista o parte a populaţiei care nu va accepta această stare a lucrurilor.”

Europa Liberă: Ce reacţie ar putea să aibă Federaţia Rusă, ţinând cont că în Republica Moldova forţele pro-ruse vor să ajungă la putere?

Vlad Spânu: „Eu cred că Federaţia Rusă, ţinând cont de evoluţiile care au avut loc în Ucraina în ultimii doi ani, ar dori ca în Republica Moldova să fie instabilitate. Cu atât mai mult că stabilitatea care ar fi existat, o stabilitate normală ar fi dus Republica Moldova în direcţia depărtării de Federaţia Rusă, din punct de vedere politic şi apropierea de standardele europene. Şi aceasta Federaţia Rusă nu o vrea şi a declarat-o, prin mai multe guri de mai multe ori. Plus în ecuaţia  mare legată de Ucraina eu cred că cartea separatismului va fi jucată în Republica Moldova în sensul de a conecta aceste două focare separatiste de la Chişinău, unul mai mare la Tiraspol şi altul mai mic la Comrat cu planul lor „grandios” de a restabili controlul sau mai bine zis de a destabiliza sud-vestul Ucrainei, a conecta aceste două focare cu potenţial alt focar, care ar fi la Odesa sau în alte zone din sud-estul şi sudul Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar acum, în această regiune unde e situată şi Republica Moldova, cine are un rol decisiv de jucat: Federaţia Rusă sau Statele Unite ale Americii?

Vlad Spânu: „Eu cred că rolul decisiv îl are cetăţeanul Republicii Moldova, care, prin vot şi prin participare activă la acţiunile civice, trebuie să demonstreze că ei şi-au ales calea, să transmită mesaj atât Federaţiei Ruse, cât şi SUA care e calea Republicii Moldova. Atâta timp cât cetăţeanul din Republica Moldova nu va şti exact în care direcţie trebuie să îndrepte ţara: sau spre Rusia, sau spre Bruxelles, sau spre Uniunea Europeană, atâta timp actorii importanţi vor încerca să convingă cetăţeanul să ia o decizie favorabilă, în cazul Federaţiei Ruse  favorabilă Uniunii Euroasiatice, în cazul Bruxellesului favorabilă Uniunii Europene. Şi de aceasta cred că cel mai important actor este cetăţeanul Republicii Moldova, care continuă să fie debusolat atât din partea politicienilor care i-au dezamăgit în ultimii cinci ani de zile, din 2009 până în prezent, dar şi de politicienii precedenţi, din 2001 până în 2009, când Partidul Comuniștilor a condus Republica Moldova. Dar este debusolat şi de către mass-media Federaţiei Ruse, care este plină de propagandă în sensul arătării negative a valorilor europene şi a democraţiei în general. Şi atunci noi vedem ceea ce ne arată sondajele, că practic 50% din populaţia Republicii Moldova este orientată spre Est şi altă parte este orientată spre Vest.”