Vizita lui Andrian Candu la București și Bruxelles (Nicolae Negru/Ziarul Național)

Mold-street.md descrie pentru cititorii săi soluţia pe care a găsit-o Ministerul Finanţelor pentru taxarea echitabilă a automobiliştilor, echitate care se încalcă, după părerea ministerul respectiv, de ani buni, după introducerea vinietei şi extinderea termenului ei de valabilitate. Se va declara un moratoriu de şase luni la plata drepturilor de import pentru posesorii de autoturisme cu numere străine, ca ei să-şi înregistreze în Republica Moldova autoturismele. Pe lângă faptul că vor să elimine inechităţile, autorităţile spun că au elaborat propunerea şi pentru că, din cauza vinietei, bugetul a ajuns să rateze anual câteva sute de milioane de lei. Cifrele statistice invocate demonstrează că tot mai puţini cetăţeni îşi importă în mod oficial autoturismele procurate la mâna a doua în străinătate, apelând la vinietă pentru a suporta cheltuieli minime în acest proces.

Cu referire la vizita la București și Bruxelles (13-16 iunie) a spicherului Andrian Candu, comentatorul politic Nicolae Negru scrie într-un editorial de pe site-ul„Ziarului Național” că președintele Parlamentului și vicepreședinte al PD, al doilea om în alianța de guvernământ, are o misiune deloc ușoară de a obține de la București promisul împrumut de 150 de milioane de euro, iar de la Bruxelles – promisiunea că nu se va opune gestului salvator al României față de RM. Analistul se întreabă de asemenea de ce Candu, și nu prim-ministrul Pavel Filip merge după bani, răspunzând cu presupunerea: „probabil pentru că nu premierul va candida din partea PD la funcția de președinte al RM.” Editorialistul conchide că, probabil, Andrian Candu este cel selectat să se întoarcă de la București cu cecul de 150 de mil. de euro în mână, ca să impresioneze înainte de a fi anunțată candidatura sa.

Fostul premier Iurie Leancă, liderul PPEM, declară într-un amplu interviu acordat portalului de expresie rusă „NewsMaker”, pe tema fraudei bancare din Republica Moldova, că BNM nu a utilizat toate instrumentele pentru a preveni încălcările din sistemul bancar. „[…] Dacă nu a reușit să prevină, BNM a avut toate pârghiile pentru a interveni în vederea soluționării problemei. Acesta este organul cel mai important responsabil pentru starea de lucruri”, a menționat Iurie Leancă. Potrivit fostului premier, toate tranzacțiile s-au văzut nu în sediul Guvernului, ci pe monitoarele BNM, unde situația este monitorizată de 48 de persoane.

Într-un comentariu („Moldova între antipatia ruşilor faţă de UE şi euroscepticismul sporit al europenilor”) publicat pe site-ul Agenției IPN, politologul Dionis Cenușa menționează că Republica Moldova se numără printre ţările din regiune puternic afectate de propaganda anti-europeană, coordonată de Moscova, iar acest fapt a consolidat preferinţele moldovenilor pentru agenda euroasiatică. Moldovenii, susține autorul, sunt puşi mereu în faţa unei dileme geopolitice, în care iniţiativele euroasiatice deţin o pondere considerabilă, iar acest aspect nu trebuie neglijat, având în vedere faptul că partidele politice pro-ruse ar acumula circa 40% în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. „[…] Extinderea euroscepticismului în Europa va duce, cel mai degrabă, la amplificarea euroasiatismului în vecinătatea estică a UE, în particular în Republica Moldova”, concluzionează Dionis Cenușa.

Fosta șefă a diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman, care candidează la postul de secretar general ONU, declară într-un interviu la RFI că este un candidat din afara ONU și că o ajută foarte mult faptul că a ocupat timp de 25 de ani posturi de răspundere în RM. „[…] Am şi experienţa soluţionării conflictelor. În regiunea de est a Republicii Moldova, conflictul a trecut prin diferite faze. Acum suntem la etapa elaborării într-un format consacrat a statutului pentru regiunea de est a Republicii Moldova. Avem parteneri, mediatori, ne ocupăm de elaborarea măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Avem şi un aranjament care menţine acel acord de încetare a focului”, a spus Natalia Gherman, care s-a aflat zilele trecute la Paris unde a purtat discuții cu autoritățile franceze.

Într-un editorial publicat pe site-ul ziarului TIMPUL, Silviu Tănase face o paralelă între rezultatele alegerilor locale din România cu viitorul scrutin prezidențial din Republica Moldova, menționând că va ajunge să arate aceleași simptome ca și în statul român: prezența la vot redusă, în ciuda unei campanii electorale acerbe, în care clanurile de partid vor racola resurse „nelimitate” pentru anihilarea „totală” a adversarului. Dacă se va merge pe actualul sistem electoral, lucru foarte probabil, observă Silviu Tănase, vom avea un președinte ales cu 51-52% din voturile a celor 50%, care au participat la vot. „[…] Adică, deși va fi „susținut”, în cel mai bun caz”, de 25% din întreaga populație, va avea funcția supremă în stat”, subliniază autorul editorialului. Cu referință la votul online, Silviu Tănase menționează că ar fi o nebunie ca cei plecați peste hotare, care trimit acasă aproape o treime din PIB-ul țării, să nu poată vota. „/…/ Frica de schimbare a sistemului este naturală, dar sistemul trebuie să accepte că, dacă nu începe să se schimbe de sus, vor începe cutremure jos, care vor duce la acele schimbări, dar cu un preț infinit mai mare”, concluzionează autorul.

Directorul Institutului de Studii Politice, Vitali Andrievski, scrie într-un amplu comentariu publicat pe portalul de expresie rusă AVA, că Republica Moldova ar putea avea un Deng Xiaoping (care deși nu a deținut funcții oficiale, a fost liderul de facto al Chinei) al său și că la acest rol ar putea pretinde Vlad Plahotniuc. Într-o situație deloc simplă pentru țară, observă Andrievski, „Plahotniuc și-a asumat responsabilitatea și datorită lui a fost formată noua majoritate parlamentară și ales un nou premier, reușind stabilizarea situației politice și eficientizarea activității Guvernului și Parlamentul”. „[…] Încă o asemănare este faptul că țările străine au înțeles că Deng Xiaoping deținea puterea reală în China. Aceeași situație este și în cazul Republica Moldova. Acum, atât cei din Est, cât și cei din Vest înțeleg că Vlad Plahotniuc reprezintă puterea reală în Republica Moldova”, menționează Vitali Andrievski. El scrie că Vlad Plahotniuc a devenit liderul informal al puterii, iar în cazul în care aceasta va obține succese ar putea deveni „lider al națiunii.” Analistul politic consideră că Republica Moldova are nevoie de o putere eficientă, cu susținere populară și acest lucru s-ar putea întâmpla numai dacă în țară va apare un conducător autoritar.

sursa: europalibera.org