Banca Mondială (BM) nu va acorda suport bugetar Republicii Moldova până când nu vor fi înlăturată cauzele de bază ale pericolelor financiare din sectorul bancar, a declarat într-un interviu pentru o publicaţie de la Chişinău Alex Kremer, director de Ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova. Ce riscuri pentru finanțele publice provin în continuare din sectorul bancar, cine le cultivă şi ce efecte poate avea lipsa sprijinului financiar, inclusiv din partea BM, în Republica Moldova? O convorbire cu Viorel Gîrbu, expertul economic de la Institutul Economiei de Piață:
Europa Liberă: Aşadar, directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, Alex Kremer, a declarat într-un interviu pentru revista „Profit” că sprijinul bugetar al instituţiei sale pentru Chişinău va fi reluat doar atunci şi dacă vor fi eliminate riscurile ce se menţin în sectorul bancar pentru finanţele publice. Altfel spus, bani nu vor fi oferiţi atâta timp cât – fără prea multe schimbări – ei pot fi furaţi ca şi mai înainte. De fapt, domnule Gîrbu, ce riscuri, ce posibilităţi de fraudă, ca şi în cazul miliardului furat, se mai menţin în sistem şi le-a avut în vedere – iată – domnul Kremer?
Viorel Gîrbu: „Domnul Kremer, de fapt, nu s-a referit la anumite momente tehnice care necesită a fi depășite pentru a relua o relație obișnuită cu această instituție. Domnul Kremer s-a referit în interviul său la faptul că în Republica Moldova mecanismul democratic nu funcționează. Atunci când administrația admite carențe, carențe grave, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova, administrația trebuie să plece. Persoanele care s-au aflat în funcție în perioada în care s-a produs această criză gravă în sectorul bancar din Republica Moldova, aceste persoane trebuiau demult schimbate, nu doar acele care au participat în mod direct, dar și indirect. Deci sunt mai multe instituții care trebuiau să-și exercite atribuțiile în perioada respectivă și să nu admită ca lucrurile să degradeze în această manieră, or, în Republica Moldova persoanele respective au rămas în funcții. Domnul Kremer la acest lucru s-a referit, la faptul că acei demnitari care pot fi suspectați de participare sau neluarea unor acțiuni care nu ar fi permis desfășurarea lucrurilor așa precum s-au întâmplat în Republica Moldova, aceste persoane au rămas în funcții și din acest motiv, nu mai contează declarațiile formale, nu mai contează ce scrie în lege, nu contează acele prevederi care sunt aprobate cu suportul donatorilor. Atât timp cât legea nu funcționează și poți să procedezi așa cum s-a procedat în Republica Moldova, nu mai contează nimic și efectiv nu poți să reiei o activitate obișnuită.”
Europa Liberă: Ce înseamnă, cum poate şi trebuie văzut acest refuz în continuare de a oferi suport bugetar?
Viorel Gîrbu: „Suntem într-o situație foarte dificilă, atunci când pe interior societatea nu se poate curăța, nu poate să aleagă o altă elită politică, deci nu poate să facă ordine pe interior, să facă anumite schimbări în plan politic. Știm că Republica Moldova, efectiv persoane care au participat din plin în administrație în perioada în care a fost furat miliardul, în prezent se ocupă cu recuperarea miliardului. Lucrul acesta sună anecdotic. Pe de altă parte, vedem că donatorii nu se pot implica plenar în activitatea din Republica Moldova, pot să vină cu sugestii, cu anumite propuneri, dar în final, decizia o iau cetățenii din Republica Moldova. Din acest motiv, donatorii se află într-un impas și cunosc foarte bine faptul că în Moldova nu s-au produs schimbări esențiale, care să nu admită reapariția acestor situații. În același timp, atestă faptul că nu pot să facă nimic și oricum, mai devreme sau mai târziu vor trebui să reia o relație obișnuită, deci să intre în contact, să continue mai departe cooperarea cu autoritățile Republicii Moldova. Momentan suntem într-o situație dificilă și îmi dau seama că ieșirea din această situație nu este cunoscută de nimeni.”
Europa Liberă: „Autorităţile în continuare nu ştiu cine sunt acţionarii reali ai unor bănci de importanţă majoră”, a spus Alex Kremer. După toate cele întâmplate, trebuie să se înţeleagă astfel că cineva sabotează eforturile statului? De ce autorităţile nu au o abordare adecvată faţă de riscurile din sistemul bancar?
Viorel Gîrbu: „Eu cred că afirmația domnului Kremer, precum că autoritățile nu cunosc cine sunt acționarii reali, de fapt vorbește despre gravitatea situației din Republica Moldova. În cazul în care autoritățile și-ar fi dorit să facă public numele acelor persoane care au stat în spatele jafului din sectorul bancar, acest lucru s-ar fi realizat foarte ușor. Efectiv, sunt destul de multe instrumente la nivel național și internațional care să ne permită să facem mai multă claritate în acest aspect. Or, chiar și la întrebări simple autoritățile nu pot să răspundă, dând dovadă de implicare directă în ceea ce s-a întâmplat în sectorul bancar din Republica Moldova. În acest context, atât timp cât în mod direct autoritățile își declară nedorința de a aduce mai multă lumină și claritate asupra furtului miliardului, în aceste condiții, posibil populația Republicii Moldova ar putea să nu reacționeze și să continue să aprecieze lucrurile așa cum le-a apreciat și până acum. Or, donatorii nu sunt naivi și au o experiență suficientă și în alte state, pentru că nu suntem noi primii, și atunci donatorii sunt un pic mai circumspecți și un pic mai atenți în acele relații pe care încearcă să le stabilească cu autoritățile din Republica Moldova.”
Europa Liberă: În general, BM poate oferi vreun sprijin bugetar fără ca FMI să-şi anunţe disponibilitatea de a finanţa un program de ţară?
Viorel Gîrbu: „În principiu nu, fiindcă aceste două instituții cooperează mult între ele, și atunci, activitatea acestor instituții este una corelată. Fiecare instituție își are atribuțiile sale, Fondul Monetar Internațional este prima instituție internațională care intervine atunci când un stat este într-o situație financiară dificilă, atunci când situația macroeconomică dintr-un stat se înrăutățește, iar ulterior intervin și alți donatori care lucrează asupra unor aspecte mai detaliate, deci încearcă să ducă până la capăt reforma pe care o inițiază Fondul Monetar Internațional. Aceste două instituții sunt ca o echipă de doctori și atunci când o persoană se îmbolnăvește, mai multe persoane, mai mulți specialiști intervin. Unii specialiști înlătură cauzele principale ale problemei iar ulterior, alți specialiști se îngrijesc de recuperarea sănătății bolnavului. În mod similar acționează și FMI-ul și Banca Mondială. Din acest motiv, atunci când cauza primară care a stat la baza dezastrului din sectorul bancar nu a fost înlăturată, alți donatori nu au rost să vină și să investească resurse, fiindcă aceste resurse, așa cum foarte bine a menționat domnul Kremer, efectiv sunt irosite.”
Europa Liberă: Doctorii sunt întotdeauna mai drastici așa, au o abordare mai abruptă. În același timp, Banca Mondială, a spus domnul Kremer, consultă Guvernul în privinţa posibilităţilor mai productive de administrare a diminuării cheltuielilor publice, care să permită Executivului să continue investiţiile în creşterea economică. Trebuie să înţelegem că BM este îngrijorată de faptul că ajustările cheltuielilor publice s-au făcut „prea drastic”, de ce această preocupare a BM? De obicei instituţiile internaţionale insistă asupra unor măsuri mai drastice.
Viorel Gîrbu: „Donatorii acționează într-un stat în două planuri. Într-un plan, este acel suport financiar orientat spre anumite reforme structurale care sunt implementate în statul respectiv. Noi observă acele fonduri transferate de donatori în Republica Moldova, or această latură nu este cea mai importantă. A doua latură, mai importantă, este cea a politicilor, politicilor care fac referință la modul în care sunt gestionate resursele interne. În anul curent, într-adevăr, Moldova depinde foarte mult, dacă ne uităm la modul în care a fost aprobat bugetul pentru anul 2016, atestăm faptul că a fost adoptat un document extrem de irealist și un document care depinde foarte mult de finanțările care vin din exterior. În anii anteriori, nu erau chiar atât de importante acele fluxuri financiare venite din partea donatorilor, or mult mai mare era influența donatorilor în plan politic, în planul administrării resurselor interne și identificării acelor priorități care să fie luate în calcul de executiv, în vederea atingerii unor obiective în viziunea donatorilor. În mod similar se procedează și anul curent, Banca Mondială poate să acționeze ori de câte ori și într-o perioadă nelimitată de timp în calitate de consultant pentru executiv, în vederea gestionării resurselor interne de o manieră sustenabilă, astfel încât Republica Moldova să nu se pomenească într-o situație de criză bugetar- fiscală, dar acest lucru ne se întâmplă totuși în Republica Moldova. Dumneavoastră ați menționat despre ajustarea resurselor interne, acele optimizări care sunt făcute la partea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat, or acest lucru în realitate nu s-a întâmplat. Dacă ne uităm la modul în care autoritățile au aprobat bugetul pentru anul 2016, atestăm faptul că autoritățile au făcut abstracție de situația extrem de dificilă în care ne aflăm, au aprobat un buget extrem de irealist. Iar acele goluri, care în mod firesc există în buget, dat fiind situația economică destul de gravă, acele goluri au fost puse pe seama donatorilor. Guvernul și-a închipuit că donatorii vor veni cu surse financiare masive pentru a susține guvernul. Este un desen pe care l-au făcut autoritățile, o închipuire, dar aceste resurse nu vor ajunge în Republica Moldova. Bugetul pe care îl avem noi aprobat pentru anul 2016 este un buget extrem de irealist și care nu corespunde situației dificile din societatea Republicii Moldova. Acest lucru înseamnă că noi nu cunoaștem modul în care autoritățile vor distribui aceste resurse, fiindcă resurse suficiente pentru a finanța în mărime deplină cheltuielile aprobate conform bugetului nu sunt. Pe interior, guvernul va fi pus în situația să facă anumite priorități. Corect era ca bugetul să fie executat așa cum este aprobat de parlament, în realitate la fel să se procedeze, cifrele să fie cunoscute, or în anul curent, acest lucru ne se va produce. Guvernul, cumva, prin anumite decizii interne va finanța anumite cheltuieli, iar altele vor fi amânate pentru o perioadă următoare, iar noi, cetățenii nu cunoaștem cum vor arăta aceste decizii. Și acest lucru este, de fapt, foarte grav, fiindcă bugetul înseamnă planificare. Ori noi nu știm real cum se planifică, cum înțeleg autoritățile să gestioneze relațiile bugetar-fiscale în anul curent.”
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, pentru cetățeanul simplu viitorul este mai cețos, mai incert. În această situație, care ar fi soluția, ce ar trebui să se întâmple ca lucrurile să revină la făgașul normal?
Viorel Gîrbu: „Corect era ca elita politică care a asistat sau chiar a participat la furtul miliardului, aceste persoane trebuiau să plece demult. În Moldova nu funcționează mecanismele democratice, societatea nu are capacitatea să se curățe, să aducă o altă elită politică care să facă ordine. În condițiile în care elita politică nu pleacă, soluția, așa cum am menționat atunci când am făcut paralela cu medicina, atunci când nu vrei să te tratezi de cauza principală care își produce îmbolnăvirea, poți să vii cu anumite abordări paliative, să iei anumite medicamente care să-ți coboare febra, dar în realitate cauza primară nu este înlăturată. În Republica Moldova noi ne aflăm în această situație, atunci când cauzele primare nu sunt înlăturate și acum căutăm anumite soluții paliative.”