Veaceslav Negruța: „2016 este un an pierdut din punct de vedere al reactivării dialogului cu partenerii de dezvoltare”

Misiunea FMI ar putea fi colacul de salvare al Republicii Moldova, deși de trei ani nu exista un memorandum cu Fondul Monetar Internațional.  Acordul  este vital și poate salva Moldova din criza social-economică. Cel mai probabil însă un asemene  nu va fi negociat anul aceste, crede fost ministru de finanțe de la Chișinău.

Europa Liberă: Să pornim cu o tonalitate optimistă, că Republica Moldova în acest an va avea semnat acordul cu Fondul Monetar Internațional. Acum mai puțin se vorbește sau se pierde interesul pentru a ajunge la o înțelegere cu FMI?

Veaceslav Negruța: „La nivel declarativ, am observat o doză de optimism, în declarațiile făcute de către oficiali. În realitate, nu cred că este o dorință sinceră de a avea acest acord, pentru că ar încurca acestei guvernări la mai multe agende neoficiale pe care le are de realizat.”

Europa Liberă: În lipsa acestui acord, Moldova nu va putea obține asistență din exterior.

Veaceslav Negruța: „Probabil că și oficialii, și cei care au venit cu declarații la început de an de fapt au înțeles un lucru cert: 2016 este un an pierdut din punct de vedere al reactivării dialogului cu partenerii de dezvoltare, inclusiv pe componenta financiară. Ceea ce înseamnă că un eventual acord cu FMI în 2016 nu va fi pus în aplicare. În cel mai bun caz, am putea deja vorbi despre anul 2017. Lipsa componentei financiare va fi simțită în 2016 atât la nivel de buget și finanțe publice, cât și în tot ce se cheamă activitate investițională sau atractivitatea, deschiderea de a investi, inclusiv investiții directe aici, în Republica Moldova, din partea anumitor potențiali investitori în regiune, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum supraviețuiește Republica Moldova în lipsa acestui acord cu FMI?

Veaceslav Negruța: „Sigur că pot fi anumite proceduri aplicate, încercări de consolidare pe intern, în acumulările de resurse la buget, dar în cea mai mare parte 2016 va fi o replicare a anului 2015, în care o bună parte din cheltuielile bugetare nu vor fi efectuate, se vor îndrepta acele acumulări la buget strict pentru plata salariilor și a pensiilor, inclusiv transferuri care țin de componenta socială, fie CNAM sau CNAS. Cam atât. Toate celelalte finanțări vor fi blocate. Și, din păcate, sectorul public nu va contribui în 2016 la reînceperea acelei activități economice în sectorul privat, care era legată într-u fel sau altul, prin achiziții de bunuri, servicii, lucrări în interes public. Respectiv, ne așteptăm la un an economic și mai trist decât în 2015.”

Europa Liberă: Autoritățile statului informează cetățenii că acumulările la buget sunt mult mai mari decât anul trecut sau chiar anul 2014, sau și mai înainte. Atunci când erați dumneavoastră ministru, de ce erau mai mici acumulările?

Veaceslav Negruța: „Cadrul macroeconomic în 2009-2013 a fost unul cu perspectivă de stabilizare și de creștere. Ceea ce avem noi acum, în 2015 și 2016, este o distorsionare a cadrului macroeconomic. Iar comparația unei perioade față de altă perioadă este irelevantă pentru că 2016 nu trebuie de comparat cu 2015, sunt două perioade incomparabile atât din punct de vedere al încasărilor, cât și din punct de vedere al cheltuielilor pentru că am avut cheltuieli blocate atunci. Respectiv, noi trebuie, în primul rând, să pornim de la ce macroeconomie avem. Și aici vom vedea un dezechilibru total, iar politicile fiscal-bugetare, politica monetară care trebuie să fie aplicată pentru a corela cumva cadrul macroeconomic și a da anumite semnale de relansare, aceasta nu se face. Și, din punctul acesta de vedere, vedem riscuri mult mai mari decât pur niște exerciții aritmetice: cu atâta mai mult sau cu atâta mai puțin. Noi vedem pericole și riscuri pentru stabilizarea economică, ca primă fază, iar ulterior pentru o relansare și o creștere stabilă pentru o perioadă de trei sau cinci ani. Pe lângă declarații, noi vedem o nedorință a autorităților de a avea Fondul Monetar aici și alți parteneri.”

Europa Liberă: Care sunt condițiile FMI-ului, pe care le pun autorităților statului?

Veaceslav Negruța: „Sunt mai multe. Și, în primul rând, vizează sectorul bancar. Doi, ține de cadrul finanțelor publice, în care avem o distorsionare totală la tot ce se cheamă corelarea veniturilor-cheltuielilor, surse de finanțare a deficitului. Acestea sunt două domenii importante, dar să nu uităm că avem altceva. Avem interferența guvernului în sectorul energetic, deși avem un regulator independent în acel domeniu. Și aceasta tot creează un disconfort pentru partenerii de dezvoltare și îndepărtează reluarea dialogului. Noi avem alte lucruri care s-au anunțat de Fondul Monetar Internațional, de către Consiliul Uniunii Europene, de către partenerii de la București, condiții care nu au fost realizate. Și aceasta ține departe probabilitatea relansării dialogului cu aceste structuri. Pe lângă agenda oficială, mai există o altă agendă, care îi face tentați să țină Fondul Monetar Internațional departe.”

Europa Liberă: Privatizările vor fi un colac de salvare pentru a acumula în pușculița statului mai muți bani?

Veaceslav Negruța: „Eu sunt tentat să cred că exact aceste privatizări azi țin departe autoritățile de partenerii de dezvoltare. Pentru că sunt anumite interese și agendă neoficială de privatizare și preluare a anumitor active, acea listă cunoscută cu 13 întreprinderi care trebuiau să urmeze calea Băncii de Economii, când sunt aduse la o anumită situație de dificultate, de probleme și, ulterior, vine un „investitor” care, chipurile, salvează situația.”

Europa Liberă: Chiar guvernul a anunțat că scoate la privatizare 13 obiective destul de importante, obiective din patrimoniul public, printre care Moldtelecom, Tutun-CTC, Air Moldova, două rețele de distribuție a curentului electric, alte mari companii de stat care arătau venituri, nu?

Veaceslav Negruța: „Este adevărat că aceste întreprinderi azi în buget sunt furnizoare de anumite venituri, sub formă de dividende sau sub formă de impozit pe venit. Dar sunt create anumite situații artificiale pentru a arăta necesitatea ca să fie preluate de alți investitori, iar așa-numiții investitori vor veni de prin zonele offshore, unde s-a așezat o parte din acel miliard sau acele miliarde de lei care au fost scoase anterior. Și, cu bani mărunți, bani din buzunarul, până la urmă, al cetățenilor Republicii Moldova, activele statului vor trece în posesia altora. Din punctul acesta de vedere, presupun că anumite grupuri de interese sunt tentate să țină departe Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Uniunea Europeană, pentru a profita de procese non-transparente, inclusiv la privatizări. Și chiar în luna aprilie încep, hai să zic așa, licitații. E vorba de Tutun-CTC, care printr-o politică fiscală total inexplicabilă, din 2013 încoace, a fost dusă în situație de faliment practic, când legiuitorii prin politica fiscală au cedat piața internă de produse din tutun importatorilor și Tutun-CTC a ajuns la sapă de lemn. E vorba de o industrie, de un activ important plasat în centrul Chișinăului care va fi, chiar la început de aprilie, scos la vânzare. Sunt altele, cum ar fi Moldtelecom, e vorba de rețelele de distribuție electrice, plasate la nord, e vorba, eventual, de Calea Ferată și Poșta Moldovei. E vorba de lista celor 13 întreprinderi aprobată în octombrie 2013 de către guvern, care ulterior, peste jumătate de an, este adevărat, a fost suspendată executarea hotărârii aceleia de guvern. Dar interesele nu au dispărut, ele au rămas. Respectiv, în această perioadă de timp, probabil că șase-nouă luni, atâta timp cât nu vom avea dialog activ cu partenerii de dezvoltare, aceste grupuri de interese, care sunt asociate cu anumite grupuri financiare sau politice, vor încerca să preia anumite lucruri în favoarea lor și în detrimentul statului. Până la urmă, pentru aceste active bugetul va primi foarte puțin. Nimeni nu a făcut calcul cât costă în realitate aceste active. Sigur, post factum se vor face documente, se vor atașa, ca să argumenteze deciziile luate. Dar noi înțelegem că deciziile sunt luate deja, doar că e nevoie de o anumită procedură de transfer din proprietatea statului către cele grupuri de interese.”

Europa Liberă: Dar sunt și voci care spun că, în lipsa acestui memorandum între guvernul Republicii Moldova și FMI, țara ar avea de câștigat pentru că nepoții, strănepoții nu vor trebui să întoarcă datoriile către finanțatorii din exterior.

Veaceslav Negruța: „Noi, când vorbim de Fondul Monetar Internațional, când vorbim de Uniunea Europeană, de Banca Mondială, nu punem în prim-plan componenta financiară. Deci, nu vorbim de datorie. Noi vorbim de politici economice, financiare şi sociale coerente, de care duce lipsă Republica Moldova azi. Noi nu avem politici, noi nu înţelegem încotro mergem, noi nu ştim ce ne aşteaptă peste doi-trei ani, din punct de vedere economic, financiar şi social. Noi avem dezastru demografic, noi avem un număr tot mai mic şi mai mic de cetăţeni economic activi, avem multă lume plecată peste hotare care are tentaţia să rămână acolo şi să scoată membrii familiei din ţară. Respectiv, şi remitenţele scad. Respectiv, toate intrările de mijloace prin care a supravieţuit Republica Moldova până acum se schimbă. Avem probleme care se tot aprofundează, tot mai dificile devin. Nouă ne trebuie coerenţă în politici, viziuni de perspectivă medie şi lungă, ceea ce lipseşte. Or, un acord cu FMI de fapt înseamnă, în primul rând, perspective pe termen mediu şi pe termen lung. De aceasta are nevoie şi impun necesitatea unui acord cu FMI toţi ceilalţi – Uniunea Europeană, Banca Mondială sau România. Toţi înţeleg că doar FMI şi un nou acord cu FMI este colacul de salvare pentru Republica Moldova. Noi nu avem alte opţiuni de a avea deblocarea dialogului decât să o pornim de la dialogul cu FMI.”

Europa Liberă: Dar, până la finele anului, se vor găsi mijloace pentru a fi achitate pensiile şi salariile?

Veaceslav Negruța: „Pe salarii, pensii sau plăţi sociale ele vor fi, pentru că sunt anumite încasări la buget. Este adevărat, activităţile economice încetinesc, tot mai puţine venituri generează acei agenţi economici care încă mai au curaj să activeze aici. Pe de altă parte, noi vedem anumite elemente de politici pentru 2016 care împovărează atât cetăţeanul, cât şi agentul economic, care va ajunge la un anumit punct să fie în incapacitate de a-şi onora obligaţiunile fiscale. Şi atunci evident că va apărea şi problema salariilor şi pensiilor. Aceasta, probabil, va avea loc în 2017, atunci când vom pune cruce pe tot ce se cheamă generatori de venituri şi nu vom putea nici măcar onora plăţile curente. Dar este componenta cealaltă – plăţi cu caracter investiţional, care tradiţional sectorul public e privit ca un generator sau ca un catalizator al activităţilor.”

Europa Liberă: Știţi că pe parcursul celor 25 de ani de independenţă, Moldova a avut doar un buget pentru consum.

Veaceslav Negruța: „Este adevărat. Cu elemente de creştere. Componenta investiţională era de la şase miliarde până la zece miliarde de lei în bugetul public naţional.”

Europa Liberă: Şi astăzi?

Veaceslav Negruța: „Şi azi este zero. În iunie 2015 Ministerul Finanţelor a impus blocaj pe cheltuielile de capital şi până în ziua de azi, suntem în 2016, cu un buget provizoriu în care este zero cheltuială pe componenta cheltuieli capitale.”

Europa Liberă: Bugetul va fi aprobat pentru anul în curs fără a fi consultat cu FMI?

Veaceslav Negruța: „Autorităţile vor decide ce fac. Dar este adevărat că acel buget care va urma să fie discutat în guvern sau în Parlament nu va fi în concordanţă cu sugestiile care, eventual, puteau să fie din partea experţilor FMI. Experţii FMI au expertiza necesară, dar şi distanţarea necesară pentru a sugera reţetă corectă, politici coerente aplicate în Republica Moldova. Noi aici, pe intern, reieşim din condiţiile şi constrângerile existente. Pe de altă parte, de capriciile care vin pe filiera politică. Eventual, alegeri anticipate sau alegerea preşedintelui impune un anumit caracter al cheltuirii banului, ca oamenii să păstreze calmul, liniştea, ca nu cumva să fie deranj, salariile să fie plătite. Este adevărat, unui funcţionar public poţi să-i plăteşti salariul, dar, dacă el vine la serviciu cu pixul de acasă şi nu are lucrurile necesare pentru a-şi îndeplini funcţia pe care i-o atribuie legea, nu poate presta serviciu de calitate cetăţeanului, la ce bun el vine la lucru, dacă i se plăteşte salariu şi nu poate să-şi îndeplinească munca?! Aceasta e problema. Problema nu este să-i plăteşti salariu, dar pentru ce-i plăteşti, dacă lucrul este de mântuială făcut?”

Europa Liberă: Cel puţin, această primă tranşă despre care se vorbeşte destul de mult, din creditul pe care s-a oferit să-l acorde Bucureştiul Republicii Moldova va ajunge?

Veaceslav Negruța: „Nu. În 2016 niciun ban de la partenerii străini nu va intra în Republica Moldova pentru autorităţile publice centrale.”

Europa Liberă: Şi atunci România compensează prin ajutor umanitar?

Veaceslav Negruța: „Ajutorul umanitar este o altă formă de implicare a partenerilor de la Bucureşti. Şi în vizorul acestui ajutor este cetăţeanul Republicii Moldova. Şi aceasta de fapt este o dovadă a lipsei de încredere faţă de autorităţile centrale.”

Europa Liberă: Dar nu tot autorităţile centrale împart acest ajutor?

Veaceslav Negruța: „Mai puţin. Pentru că este monitorizat inclusiv de misiunile diplomatice aici şi de alte ONG care au o anumită competență să monitorizeze şi să semnaleze anumite abateri. Pe lângă faptul că e o dovadă de neîncredere faţă de autorităţi, aceste ajutoare sunt mai mult cu caracter umanitar şi certifică faptul că suntem într-o formă de catastrofă umanitară. Şi o bună parte din populaţie, practic, depinde de astfel de ajutoare, de astfel de donaţii. Şi statul Republica Moldova nu este capabil să furnizeze propriilor cetăţeni un minim de existenţă necesar.”

Europa Liberă: Care e confortul guvernanţilor, când ştiu că există atâtea probleme?

Veaceslav Negruța: „Sigur că se încearcă a se pune în capul mesei de către această guvernare priorităţile şi interesele personale şi de grup, care nicidecum nu corelează cu interesele societăţii şi ale cetăţeanului simplu. Am impresia că dânşii îşi fac plinul cât se poate acum, cât partenerii sunt ţinuţi la distanţă şi într-o bună zi vor dispărea toţi cei care azi se cheamă politicieni. Sunt foarte stranii declaraţiile lor că dânşii, în timpul apropiat, nu se văd în politică. Dacă nu te vezi în politică, om bun, pleacă acum! Nu încurca şi nu îţi fă plinul pe seama cetăţeanului! Sinceritatea aceasta cu care dânşii operează, de genul că: „Eu, poate, în timpul apropiat, chiar în genere voi pleca din politică” trebuie să fie penalizată cu un şut imediat, ca să plece din această funcţie şi să nu ţină locul oamenilor care într-adevăr îşi fac planuri să stea aici, acasă, şi să muncească în interesul acestei societăţi.”

Europa Liberă: Dar tot aceşti politicieni spuneau că le trebuie un an de zile ca să aducă bunăstare şi prosperitate în casa fiecărui cetăţean. 

Veaceslav Negruța: „Probabil că a fost lăsat la discreţia cetăţeanului să-şi facă griji de bunăstarea proprie.”

Europa Liberă: Societatea civilă, opinia publică poate face presiuni asupra guvernării?

Veaceslav Negruța: „Sigur, se face. Şi noi încercăm să vedem anumite rezultate de la această presiune pozitivă făcută de societatea civilă. Cumva foarte abil această guvernare, foarte frumos jonglează, având şi controlul şi al anumitor resurse media, şi al anumitor instituţii, şi pârghii administrative, converteşte această presiune sau încearcă să o convertească în beneficiul de imagine a acestei guvernări. Problema nu este fundamental rezolvată şi ea oricum reapare sau se reaprinde şi din nou parcă e nevoie de implicare, parcă e nevoie de o nouă presiune pozitivă. Dar nu poate continua aceasta la nesfârşit.”

Europa Liberă: Dar este şi monitorizarea din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova. Chiar vă vine să credeţi că se fac anumite mişmaşuri de către cei de la putere, din moment ce ştiu că toată lumea stă cu ochii pe ei?

Veaceslav Negruța: „Toată lumea stă cu ochii pe tot ce face guvernarea. Tot mai multe şi mai multe voci vorbesc şi recunosc faptul că au fost fentaţi de guvernare, una se spune – alta se face, una se declară – alta e realitatea, care devine tot mai tristă şi mai tristă. Din punctul acesta de vedere, agenda priorităţilor şi la aceşti parteneri ai noştri de dezvoltare şi, în primul rând, mă refer la cei din Uniunea Europeană, un pic s-a schimbat, optica cu care suntem priviţi din afară s-a schimbat. Probabil că am pierdut acel moment în care am fi putut să ne impunem şi azi să vorbim de pe alte poziţii cu partenerii noştri de dezvoltare. Lipsa de încredere este cea mai mare problemă în Republica Moldova. Această lipsă de încredere este generată de injustiţia care se face în Republica Moldova. Instituţiile aflate în captivitate şi în interesul anumitor grupuri, minciunile care sunt debitate în dialog cu partenerii de dezvoltare, care ulterior sunt confirmate că sunt minciuni, deja se vorbeşte cu un limbaj non-diplomatic între autorităţile de aici şi partenerii de dezvoltare, sunt semnale certe că nimeni nu mai are încredere faţă de instituţiile oficiale ale Republicii Moldova. Cât va dura această situaţie în care perpetuează neîncrederea, perpetuează lipsa de dialog constructiv, perpetuează această lipsă de viziune clară pe termen mediu şi termen lung? Noi trăim toţi în societate, fiecare cetăţean cu ziua de azi pe mâine. Aşa am impresia că şi autorităţile au ajuns să se gândească de azi pe mâine, să-şi facă plinul şi să-şi aranjeze bine mersi copiii peste hotare, ca ulterior să meargă şi ei tot în acea zonă, fie de confort necesar lor. Din punctul acesta de vedere, e nevoie de o permanentă presiune pe intern. Poate partenerii de dezvoltare, din abundenţa de diplomaţie, nu pot să spună prea multe, dar noi suntem acei care putem să o spunem. Este adevărat că se spune mult, se scrie foarte mult cu fapte, cu documente, dar instituţiile, fiind în paralizie, nu reacţionează. Şi atunci cui ajută aceasta? Societatea, din păcate, degradează, actul de guvernare degradează şi pesimismul generalizat în Republica Moldova este ceea ce guvernează procesele.”