Consolidarea climatului de afaceri reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru Republica Moldova. În Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată în anul 2012 și actualizată în anul 2014, una dintre cele 4 probleme critice identificate este mediul de afaceri. Chișinăul s-a angajat să implementeze un șir de reforme stipulate în foaia de parcurs cu UE, însă doar jumătate dintre ele au fost puse în practică, constată expertul IDIS Viitorul Ion Tăbârță în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Acțiunile Guvernului din anul 2017 incluse în foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare cuprind zece puncte și vizează nemijlocit mediul de afaceri. Șapte acțiuni au fost în responsabilitatea Ministerului Economiei, două a Ministerului Finanțelor și o acțiune la Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Doar jumătate din acțiuni au fot realizate, alte trei cu anumite rezerve și două au rămas nerealizate.
”Guvernul a depus eforturi pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din Republica Moldova. Astfel, a fost redus controlul agenților economici și micșorat numărul de acte permisive pentru obținerea licenței. De asemenea, a fost restrânsă birocrația pentru emiterea actelor de către anumite autorități responsabile. Însă cea mai mare parte a oamenilor de afaceri susțin că aceste acțiuni sunt insuficiente”, a explicat Ion Tăbârță.
Expertul susține că în anul 2017, două inițiative legislative, elaborate de către Ministerul Justiției, au provocat controverse, dezbateri și interpretări în societatea moldovenească. Prima inițiativă este proiectul de lege privind reducerea presiunii organelor de forță asupra medului de afaceri, numit și proiectul „decriminalizării infracțiunilor economice”. A doua inițiativă este amendamentul la legea cetățeniei prin intermediul cărora sunt stabilite regulile de acordare a cetățeniei prin investiție.
Ambele inițiative legislative au fost argumentate de către Guvern prin faptul că vor contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri în Republica Moldova. Totodată, se cere de menționat că ele nu erau prevăzute în foaia de parcurs a Acordului de Asociere și nu au fost convenite cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
”Îngrijorări față de proiectul de lege cu „decriminalizarea infracțiunilor economice” au manifestat și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Atât UE, cât SUA, dar și reprezentanții Băncii Mondiale în Moldova pe motiv că încalcă standardele europene și că preocupările majore apărute privind acest proiect de lege trebuie luate serios în considerație. În urma discuțiilor purtate, urmează ca proiectul de lege să fie separat în două părți: economic și juridic”, a conchis Tăbârță.