De aproximativ o lună de zile, trei milioane și jumătate de cetățeni ai Republicii Moldova sunt furați la drumul mare, în lumina zilei, ba chiar în cea a reflectoarelor, pentru că știrea despre marele jaf al deceniului e pe toate televiziunile, fără ca nimeni, însă, să fie tras la răspundere. În ultima lună, leul moldovenesc s-a devalorizat cu aproape 50 la sută față de dolar. De la aproximativ 15 lei, cât era în noiembrie 2014, prețul unui dolar american ajunsese la începutul săptămânii trecute la 28 de lei la casele de schimb valutar (cursul afișat de BNR era mai jos). O panică fără precedent a cuprins populația. Economiile moldovenilor s-au înjumătățit peste noapte, iar salariile și-au pierdut puterea de cumpărare. Oamenii au dat buzna la casele de schimb valutar, dar foarte curând valuta de vânzare s-a epuizat. Speriați că banii lor se devalorizează – prețurile crescând de la o zi la alta, în sincron cu fluctuațiile halucinante ale cursului valutar – moldovenii s-au năpustit asupra magazinelor angro pe care le-au luat cu asalt.
Explicația pentru criza financiară din Moldova e legată de marele jaf petrecut în noiembrie 2014, când din conturile a trei mari bănci moldovenești (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibanc și Banca Socială) au dispărut misterios aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru o mai bună imagine a proporției jafului, trebuie menționat că respectiva sumă reprezintă echivalentul a 13% din PIB şi a 58% din veniturile bugetare pe anul 2014. Marele jaf s-ar fi petrecut, conform unor afirmații, cu complicitatea oficialilor Guvernului și Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Dar, cum în noiembrie 2014 în Moldova aveau loc alegeri parlamentare, Guvernul a făcut ce a putut ca să stăvilească efectele inexorabile ale jafului. O dată alegerile rămase în urmă, a venit vremea să fie plătite oalele sparte. Cum? Cum să acoperi o gaură de 13% din PIB?
În alte țări, băncile aflate în risc de faliment sunt salvate prin ceea ce se cheamă procedura de bailout. Dar, Banca Națională a Moldovei acordase deja în noiembrie 2014 un împrumut de urgență de circa 3 miliarde de lei moldovenești. Previzibil, ajutorul a fost în zadar. Gaura e prea mare, țara prea săracă, bailout-ul pe modelul occidental nu e o soluție – nu când jaful reprezintă 13% din PIB. Și atunci, mai marii țării și ai BNM și-au amintit că țara are o resursă neprețuită – poporul. Bănuții ținuși la saltea de acest popor sunt cei care pot să salveze țara și sistemul bancar! Efectiv, peste noapte, BNM a crescut brusc cotația euro și a dolarului. Moldovenii panicați s-au repezit să cumpere euro și dolari. După câteva zile, când băncile nu mai aveau valută de vânzare, BNM a schimbat tactica – tot peste noapte, leul s-a apreciat brusc, iar euro și dolarul s-au dus la vale. A doua zi, la casele de schimb se epuizaseră lichiditățile în lei moldovenești..
Efectul scontat a fost obținut. Poporul și-a scos banii de la saltea, oamenii au sărăcit, dar băncile, băncile au fost, slavă domnului, salvate! Sectorul bancar a făcut un profit de 646 de milioane de lei moldovenești, iar cele trei bănci comerciale controlate de Banca Națională a Moldovei, au câștigat din diferențele de curs valutar peste 554 de milioane de lei, echivalentul a 85 la sută din total sistem bancar. Doar așa, ca fapt divers, e bine să se știe că Vlad Plahatniuc, omul de afaceri și finanțatorul PD, deține 18% din acțiunile BEM, al căror posesor a devenit în vara lui 2011, în urma unui atac de tip raider asupra acestei bănci.
continuarea pe contributors.ro