Transparența bugetară contribuie la sporirea veniturilor la buget. Datorită încrederii cetățenilor că banii publici sunt cheltuiți transparent și eficient, aceștia vor fi motivați să achite taxe și impozite, ceea ce contribuie la reducerea economiei tenebre. Conform portalului de transparență locală – localtransparency.viitorul.org – gradul de transparență al procesului bugetar este, se află la un nivel redus, fiind în mediu de 37,7% din 100%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
La fel, 42% din totalul de 60 de localități evaluate nu au supus consultărilor proiectul de buget și nu au adus la cunoștință publicului proiectul de buget. O altă carență este lipsa transparenței la etapa de rectificare a bugetului. Or, la unele categorii de cheltuieli bugetare, apare o discrepanță semnificativă între valoarea cheltuielilor aprobate și a celor executate, pe parcursul anului bugetar fiind redirecționate anumite cheltuieli de la o categorie la alta fără consultarea cetățenilor.
”Este important să distrugem cercul vicios prin care, pe de o parte, autoritățile susțin că sunt deschise dar cetățenii nu se implică iar, pe de altă parte, cetățenii nu se implică, argumentând că nu ar fi suficient de informați. Respectiv, trebuie ca autoritățile să înțeleagă că ”transparența” nu înseamnă doar publicarea unor informații, ci asigurarea unei informări active, corecte și la timp, astfel cetățenii vor fi motivați să participe în procesul decizional, implicit cel bugetar”, a mai spus Enachi.
Transparența în procesul decizional, implicit cel legat de procesul bugetar este prevăzută în legislația națională. Avem un sir de acte legislative care fac referință la obligațiile autorităților publice în ceea ce privește asigurarea transparenței la toate etapele procesului bugetar. Mai mult, conform Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova și-a asumat mai multe angajamente, inclusiv asigurarea de către autoritățile publice a unui proces decizional eficient, participativ și transparent, precum și sporirea participării societății civile în procesul decizional în special prin stabilirea unui dialog deschis, transparent și permanent între instituțiile publice și societatea civilă, implicit cetățenii.
În concluzie, economista IDIS Viitorul susține că transparența bugetară este un proces complex. Autoritățile și cetățenii trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca bugetele sa fie deschise, transparent și participative. Cetățenii se vor implica și vor participa în procesul decizional al bugetelor atunci când autoritățile vor asigura transparență, informare activă, corectă și vor oferi instrumente accesibile și pe înțelesul fiecărui cetățean.