Topul celor mai independente instituții publice din Moldova: Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului, primele în clasament

Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului sunt instituțiile publice din Moldova cu cel mai mare potențial de independență. La polul opus se situează Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Serviciul Vamal și Agenția Servicii Publice. Clasamentul celor mai independente instituții publice din Republica Moldova, a fost prezentat pe 27 noiembrie, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia.

„Instituțiile de stat din Moldova sunt în proces de consolidare și nu au încă un potențial de independență și forța ca să își permită să aibă o încredere deplină din partea societății noastre. Cu suportul metodologiei slovace am reușit să analizăm în premieră potențialul de independență al instituțiilor publice și să integrăm concluziile într-un studiu amplu. Sperăm mult ca prin raportul curent să aducem o contribuție clară la dezvoltarea independenței instituțiilor din Republica Moldova”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.

La rândul său, directorul INEKO, Peter Golias, a menționat: „Văzând în Slovacia instituții publice capturate care nu funcționau corect am decis să analizăm în detaliu modul lor de constituire și independența acestora față de Guvern. Astfel,  deja al treilea an consecutiv elaborăm clasamentul celor mai independente instituții și le oferim recomandări pentru a-și îmbunătăți independența și profesionalismul. Metodologia acestei evaluări încercăm să o transpunem și în Republica Moldova. Ne dorim să avem niște instituții responsabile față de public și vrem ca cetățenii să știe cu ce se ocupă și care este rezultatul activității acestor instituții publice”.

Pentru calcularea clasamentului de independență au fost evaluate 20 de instituții publice cu funcții de reglementare, control, prestări servicii și în sfera activității judiciare (ANRE, TRM, ANI, BNM, CNA, CNAS, CNAM, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Agenția Servicii Publice, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Curtea de Conturi, Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal). Instituțiile publice au fost evaluate în baza a patru criterii de independență: numirea organului de conducere și membrilor Consiliului de administrație; destituirea persoanelor numite; suveranitatea și bazele constituționale; venitul persoanelor numite și angajaților. Punctajul maxim pentru o instituție constituie 100 de puncte. Astfel, Procuratura Generală se situează pe prima poziție cu un scor de 77%, urmată de Banca Națională a Moldovei cu 75%, Avocatul Poporului cu 71%, Curtea Constituțională și Autoritatea Națională de Integritate cu 70%. La polul opus, Agenția Servicii Publice ocupă ultimul loc în clasament cu 24%. Totodată, încă cinci instituții publice din partea de jos a clasamentului nu au acumulat mai mult de 1/2 din numărul maxim de puncte. Este vorba despre Serviciul Vamal (36%), Inspecția Financiară (36%), Inspectoratul General de Poliție (40%), Casa Națională de Asigurări Sociale (42%) și Serviciul Fiscal de Stat (44%).

Potrivit raportului de evaluare a potențialului de independență a instituțiilor publice din Republica Moldova, media generală de independență a instituțiilor publice constituie 57%. Rezultatele evaluării se datorează în mare parte cadrului normativ suficient de bun, care reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor publice din Republica Moldova.

Analiza identifică în șapte instituții publice cazuri de numire în organele de conducere a membrilor care au fost activi politic cu doi ani înainte de a fi numiți (ANRE, BNM, Curtea Constituțională, CNAM, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi). Totodată, la acest capitol, doar Agenția Servicii Publice nu a adus la cunoștința publicului CV-urile membrilor organului de conducere, iar CSM și TRM au omis să publice unele din CV-urile membrilor. În același timp, în 11 instituții evaluate persoanele numite în organele de conducere pot exercita această funcție un număr nelimitat de mandate și ani. Acest fapt comportă mai multe riscuri precum legăturile strânse cu politicul și factorii de decizie, eventuale abuzuri și lipsa răspunderii instituției.  La capitolul destituirea persoanelor numite, pentru șase instituții publice nu sunt indicate temeiuri exhaustive și detaliate pentru demiterea organelor de conducere, fie lipsesc motivele de destituire a acestora. Este vorba de CSM, CNAM, CNAS, Agenția Servicii Publice, TRM și Inspecția Financiară. În plus, pentru trei instituții publice (ANRE, Consiliul Concurenței și Curtea de Conturi) lipsesc temeiuri exprese care ar da posibilitate destituirea (revocarea) din funcție a conducerii în caz de neexercitare adecvată a funcțiilor sau încălcarea prevederilor legale.

În ce privește suveranitatea instituțională, doar cinci instituții evaluate au o bază legală în Constituția Republicii Moldova (Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Procuratura Generală). Existența normelor constituționale acordă o garanție suplimentară de independență instituțiilor publice. Iar zece autorități din cele 20 evaluate nu au autoritatea de a decide cu privire la organizarea lor internă (Agenția Servicii Publice, Autoritatea Națională de Integritate, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Inspectoratul General al Poliției, Inspecția Financiară, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal).

Analiza veniturilor lunare ale membrilor organelor de conducere ne arată că acestea depășesc cel puțin de două ori cuantumul salariului mediu lunar pe economie, dar și evidențiază decalajul semnificativ în politica de salarizare a conducerii diferitor instituții publice, unele funcții de conducere fiind remunerate dublu, triplu sau chiar înzecit în raport cu alte instituții. Mai sunt remarcate și discrepanțe evidente între salariile brute medii lunare ale managerilor de rang înalt și conducerea unor instituții publice. Astfel, cele mai mari decalaje în salarizare le constatăm la Compania „Teleradio – Moldova” unde salariul mediu brut al managerului de rang înalt constituie doar 34% din salariul conducerii instituției, la Comisia Națională a Pieței Financiare (35%) și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (43%).

Pentru majoritatea instituțiilor publice remunerarea angajaților este una demotivatoare. În șapte instituții publice salariul mediu brut lunar al angajaților este comparabil cu cuantumul salariului mediu lunar pe economie. Cele mai mici salarii medii brute lunare (variază între 6 – 7 mii lei) le au angajații din Compania „Teleradio – Moldova”, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională. Pe de altă parte, cele mai mari salarii (11 – 16 mii lei) le primesc angajații de la Banca Națională a Moldovei, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Inspecția Financiară, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Audiovizualului și Autoritatea Națională de Integritate.

 „Un grad inadecvat de independență poate duce la pierderea posibilității forțelor alese democratic să intervină în direcțiile de activitate a instituțiilor, ceea ce ar reduce semnificativ posibilitățile de reparare în caz de eșec al acestora. Este important de a avea un echilibru între independență și influență politică, prin stabilirea unor modalități de distribuire a influenței politice între mai mulți actori și de a o limita cu reguli exprese și clare, astfel încât riscul de abuz de către un grup restrâns de politicieni să fie minim.”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de independență a instituțiilor publice.

În acest context, juristul Viorel Pîrvan recomandă instituțiilor publice monitorizate o serie de măsuri care ar asigura independența și eficiența lor. Printre acestea putem menționa respectarea legislației privind accesul la informație, implicarea mai multor autorități publice la numirea și destituirea conducerii unei instituții publice, utilizarea audierii publice în procesul de selecție pentru ocuparea funcțiilor de conducere, o politică echilibrată și motivatoare de salarizare etc.

……………..

Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.