La finele anului 2013, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un pachet de legi anticorupţie menite să asigure independenţa şi să combată corupţia în sistemul judiciar, societatea civilă şi instituţiile internaţionale, inclusiv Consiliul Europei[1] calificându-le drept un pas înainte în contracararea acestui flagel.
Proiectele de legi, inclusiv al Legii privind testarea integrităţii profesionale, au fost avizate pozitiv de către Consiliul Europei[2]. În opinia experţilor Consiliului Europei, adoptarea acestei Legi ar putea consolida legislaţia anticorupţie şi întări încrederea publicului în independenţa şi integritatea judecătorilor. În acelaşi timp, potrivit experţilor, proiectul Legii necesita o îmbunătăţire pentru a nu admite influenţe improprii în activitatea judiciarului.
La 20 iunie 2014, un grup de comunişti a solicitat opinia Curţii Constituţionale referitor la constituţionalitatea prevederilor din Legea privind testarea integrităţii ce ţin de instanţele judecătoreşti şi Curtea Constituţională. Ca rezultat, Curtea a decis să solicite un aviz și din partea Comisiei de la Veneţia.
Răspunsul Comisiei de la Veneţia nu a fost unul negativ, în el fiind relevată necesitatea îmbunătăţirii prevederilor Legii care vizează judecătorii. Curtea Constituţională a plasat pe pagina sa web opinia Comisiei de la Veneţia[3], concomitent cu o traducere în română a acestui document[4], în care la concluzii (art.88) a fost adăugată fraza „Această lege apare ca un instrument extrem de discutabil, oportunitatea căruia în vederea luptei cu fenomenele de corupţie atât de larg răspândite în sectorul public este discutabilă” – frază care nu există în constatarea Comisiei de la Veneţia. Astfel, această frază nu numai că a dat o apreciere negativă clauzelor ce ţin de testarea judecătorilor, dar şi a extins-o asupra întregii legi aplicabile mai multor categorii de angajați ai sectorului public, opinia publică fiind indusă în eroare. Ulterior, mass-media a preluat mesajul eronat – în ziarul „Timpul” a fost difuzat articolul „Comisia de la Veneţia demolează Legea privind testarea integrităţii”[5].
În contextul celor menţionate, Transparency International – Moldova îşi exprimă îngrijorarea că prin acţiuni de manipulare a opiniei publice se creează un teren propice pentru declararea neconstituţionalităţii Legii privind testarea integrităţii profesionale, ceea ce ar împiedica prevenirea şi combaterea corupţiei nu numai în rândul judecătorilor, dar şi în întreg sectorul public. Avînd în vedere acțiunile descrise, Transparency International – Moldova se arată alarmată și în privința examinării de către Curtea Constituțională și a altor prevederi importante incluse în pachetul de legi anticorupție, cum ar fi cele referitoare la instituirea mecanismului confiscării extinse și a îmbogățirii ilicite în Codul penal al Republicii Moldova, constituționalitatea cărora a fost recent contestată de către avocatul parlamentar Tudor Lazăr la Curtea Constituțională[6].