veaceslav negruta – RO-MD.INFO

Dosarul lui Veaceslav Negruța va fi examinat la Colegiul penal lărgit al CSJ

RadioOrhei — Wed, 02 Mar 2016 13:18:31 +0000

Recursul lui Veaceslav Negruța împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost lăsată în vigoare sentința de condamnare a ex-ministrului al Finanțelor la trei ani de închisoare cu suspendare, va fi examinat de Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție. Decizia a fost luată miercuri, 2 martie, de trei judecători ai Colegiul Penal al CSJ care au decis asupra admisibilităţii recursului declarat de fostul oficial condamnat de Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei în dosarul despăgubirilor-record de 400.000 de euro, acordate lui Pantelei Sandulachi.

Totul a început după ce Pantelei Sandulachi a cerut să-i fie achitate pagube morale şi materiale pentru că fosta guvernare comunistă i-ar fi fabricat două dosare, fiind purtat prin instanţe timp de nouă ani, perioadă în care şi-ar fi pierdut afacerile.

După ce în ianuarie 2012 magistraţii Curții de Apel Chișinău au fost mai generoşi decât Înalta Curte de la Strasbourg, juriștii de la Finanţe nu s-au grăbit să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiţie. Au făcut-o în schimb procurorii, iar mai târziu reprezentanţii ministerului au depus o cerere de alăturare la recursul acestora. Astfel, la 19 iulie 2012, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie au decis că lui Pantelei Sandulachi i se cuvin doar 1.000 de euro, iar restul, 399.000 de euro, trebuie întorşi statului.

Până acum, Pantelei Sandulachi a întors statului doar 300.000 de lei, atât cât au găsit executorii în contul acestuia. În total, angajații Ministerului Finanțelor i-au transferat 6.250.480 de lei – echivalentul a 400.000 de euro la 20 februarie 2012 (ziua transferului – n.r.). Pantelei Sandulachi a scăpat însă de dosar penal după ce procurorii au decis clasarea cauzei. Recent, CNA a reluat cercetarea în cazul fostului deputat în primul Parlament.

Procurorii au contestat sentinţa Judecătoriei sectorului Râșcani, solicitând excluderea aplicării suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de probă. Magistraţii Curţii de Apel au respins însă apelul declarat de procurori.

sursa: anticoruptie.md

Miliardul care a plecat trebuie să se întoarcă sub formă de investiţii directe, din zone offshore, pentru a fi achiziţionate activele statului

RadioOrhei — Sun, 10 Jan 2016 09:51:24 +0000

Miliardul care a plecat trebuie să se întoarcă sub formă de investiţii directe, din zone offshore, pentru a fi achiziţionate activele statului, acestea sunt priorităţile guvernării la nivel politic.

Afirmaţia a fost facuta de fostul ministru al Finantelor Veaceslav Negruţă la Radio Europa Libera . Potrivit lui, în septembrie 2013, guvernul a aprobat o listă din 13 întreprinderi de stat (printre care Moldtelecomul, Poşta Moldovei etc), care trebuiau să fie repejor împachetate, ba mai mult, erau şi repartizate între grupurile politico-financiare. Activele erau repartizate si la companiile de audit care trebuiau să le pregătească pentru privatizare cu repartizările respective.

Interesul grupurilor politice este de a pune mâna cât se poate de repede pe aceste active ale statului, spune Negruţă. Acesta mai afirma că Aeroportul Chişinău este unul din cele 13 active din pachetul aprobat în septembrie 2013. Prima etapă pentru Aeroport era cea cu concesionarea, ulterior trebuia să meargă formula prin care a fost testată Banca de Economii.

Fostul ministru al finanţelor mai crede că acum trebuie să fie pus imediat blocaj pe stoarcerea fluxurilor financiare care se duc de la aceste întreprinderi de stat, în altă parte, sub fel de fel de forme de cheltuieli, costuri şi alte lucruri, pe contracte de care întreprinderile respective nu au nevoie, dar se duc exact în buzunarul grupurilor politico-financiare .
“Şi capriciile lor, inclusiv în sectorul media, alte sectoare se fac cu mijloace luate de la întreprinderile de stat”, spune Negruţă.

Sentința dictată lui Veaceslav Negruța, fost ministru al Finanțelor condamnat în dosarul despăgubirilor-record, menținută de Curtea de Apel Chișinău

RadioOrhei — Mon, 07 Dec 2015 11:36:42 +0000

Anticoruptie.md scrie într-un material semnat de Mariana Colun, că decizia primei instanţe, prin care Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanţelor, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare de Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei în dosarul despăgubirilor-record de 400.000 de euro, acordate lui Pantelei Sandulachi, fost liberal-democrat și deputat în primul Parlament, a fost a menținută de Curtea de Apel Chişinău Informația a fost confirmată pentru portalul Anticorupție de către procurorii care au instrumentat cazul. Hotărârea a fost dictată la 30 noiembrie.
Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a respins astfel apelul procurorilor împotriva sentinţei primei instanţe. Ex-ministrul a fost acuzat de procurori de comiterea abuzului de serviciu soldat cu urmări grave încă în 2012.

Procurorii au contestat sentinţa, solicitând excluderea aplicării suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de probă. Magistraţii Curţii de Apel însă au respins apelul declarat de procurori. Decizia instanţei de apel este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie.

Într-un interviu pentru portalul Anticorupție, Maia Sandu, ex-ministră a Educației, a calificat dosarul lui Veaceslav Negruță drept un exemplu clar de poliție politică. „Am fost oripilată să aflu că o persoană integră a fost condamnată într-o ţară în care nici cei mai mari hoţi nu sunt condamnaţi. Pentru mine este un exemplu clar de poliţie politică. În acelaşi timp, este un mesaj, iarăşi foarte clar, din partea celor care controlează organele de drept, adresat puţinilor oameni integri care se aventurează în funcţii publice de responsabilitate, că locul lor nu este aici. Deci, este clar că Negruţa deranjează şi mesajul este că asemenea oameni nu trebuie admişi în sistem. Toţi cei care au fost implicaţi în instrumentarea şi examinarea acestui dosar ştiu foarte bine că Negruţa nu a tras niciun folos din funcţia publică pe care a deţinut-o”, a declarat Maia Sandu.

Veaceslav Negruţa: Nu va mai fi nicio investigaţie Kroll

RadioOrhei — Tue, 08 Sep 2015 07:46:48 +0000

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, adresează pe blogul său mai multe întrebări Băncii Naţionale a Moldovei. Le-a sitematizat pe zile, în ordine cronologică începând cu data de 10 august şi finalizând cu ziua curentă. Azi, expertul economic întreabă BNM-ul dacă sărbătoreşte. Asta pentru că în opinia sa, ieri la şedinţa Comitetului Naţional pentru Stabilitatea Financiară, premierul ar fi fost înştiinţat că nicio investigaţie Kroll, nu va fi. Aşa au decis liderii AIE-3, crede el.
„Ieri, după şedinţa ComNaţStabFin, am văzut un prim-ministru pierdut. I-a dispărut determinarea să se clarifice cu cei de la BNM, cu ce s-a întamplat în bănci şi să recupere ce se mai poate recupera din miliardele “plecate” prin contractarea unei/unor companii internaţionale specializate în investigaţii şi recuperare”, scrie el.
Mai jos publicăm toate semnele de întrebare apărute în analiza expertului Veaceslav Negruţa.
(10.08): Cum BNM a reușit să obțină venit de 3,6 miliarde lei în ianuarie-iunie 2015 pe fluctuații valutare? Să vedem de la cine au dispărut acești 3,6 miliarde lei. Așteptăm și statistica oficială.
(11.08): Când băncile comerciale acordă credite, cunoscând că aceste credite nu se vor întoarce – asta se numește fraudă și credite neperformante ulterior. Cum se va numi acordarea de credite de către BNM celor câtorva bănci comerciale insolvabile (lucru cunoscut de BNM cu 10 luni înainte ca să le acorde credite), cunoscând că creditele nu se vor mai întoarce înapoi la BNM? “Fraudă” – este cuvântul potrivit? Sau poate “creditare neperformantă”? Despre legalizarea ilegalităților am vorbit aici:
(12.08): În toamna 2014 BNM a dat credite de urgență celor trei bănci cu probleme. Pentru că au ajuns aceste bănci în insolvabilitate și aveau mari probleme. Creditele practic sunt fără dobândă sau, mai corect, cu o dobândă simbolică. Mai mulți ani la rând BNM acorda credite cu o dobândă simbolică conducerii BNM. Ce probleme au acești beneficiari de credite aproape fără dobândă? Doar acestea sunt cele două categoriiexclusiviste de beneficiari de credite speciale de la BNM. Despre economie de piață ați auzit? Sunt aceste credite ajutor de stat?
(13.08): Unde se pot obţine confirmări oficiale și care sunt dovezile publice că BNM a lansat oferte/licitație (internaționale) pentru cea dea doua etapă a investigației pe cazul fraudelor financiare din sectorul bancar? Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24.03.2015 obligă autoritățile publice ca tot ce ține de acest caz să fie desecretizat sau, logic, ulterior nu poate fi ascuns (secretizat) de societate. Interesant: PG și CNA pot să participe la licitație? 🙂
(14.08): BNM fentează Legea. Și societatea, care-i la margine de prăpastie (așa au spus străinii, au confirmat și oficialii locali), e fentată. E fentat și bunul simț. Și chiar partenerii de dezvoltare sunt fentați. Care sunt acele 4 companii “invitate” să fie parte din spectacol? Bine, 1. Kroll, 2. … Kroll va pierde la preț (daca se avanta). Care din cele 3 rămase câștigă? Totuși: investigație cu recuperări sau simplu audit cu curățare?
(17.08): Guvernatorul: “Rata dobânzii de politică monetară este înaltă, deoarece se aşteaptă în viitor o inflaţie ridicată”. Cine așteaptă? În baza căror factori? Așteptări inflaționiste ridicate pentru o perioadă medie se datorează mesajelor autorităților monetare, care împing așteptările în sus. “Credibilitatea unei bănci centrale care acționează în cadrul unui regim de țintire a inflației este de o importanță esențială. Prezența acestui atribut permite ancorarea durabilă a așteptărilor agenților economici. Ca o consecință directă, deciziile și comportamentul lor se vor baza într-o măsură tot mai mare pe informațiile furnizate de către banca centrală, mai ales dacă aceasta manifestă transparență în procesul comunicării cu publicul. Așteptările inflaționiste reprezintă unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influențează activitatea economică. Ele sunt determinante în procesul de formare a prețurilor bunurilor de consum la nivelul producătorilor și al comercianților. Este relativ costisitor pentru agenții economici să își ajusteze preturile la intervale scurte de timp, firmele fiind nevoite în aceste situații să suporte o serie de cheltuieli asociate cu promovarea sau reclama acestora. Aceasta nu exclude, însă, fundamentarea permanentă de către aceștia a unui set de așteptări referitoare la inflație, pe care își vor baza deciziile în momentul realizării unei noi modificări a prețurilor.Alături de particularitățile instituționale ale pieței muncii, evoluția productivității muncii și așteptările privind inflația reprezintă reperele fundamentale în formularea revendicărilor salariale. Inflația erodează câștigurile salariale nominale și, prin urmare, salariații și sindicatele au tendința (și dreptul) de a solicita o compensație pentru inflația așteptată.”Obiectivul fundamental al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
(18.08): Autobiciuire: BNM își formulează întrebări și dă răspunsuri. Care provoacă alte întrebări. http://bnm.md/ro/content/intrebari-si-raspunsuri-6?question=569. Întrebarea 2 (de la BNM): De ce se lichidează Banca de Economii S.A.? Răspuns (de la BNM): “Banca de Economii nu dispune de capital propriu și de mijloace bănești pentru a-și onora de sine stătător obligațiile. Din momentul instituirii administrării speciale la Banca de Economii, banca rambursează depozitele persoanelor fizice și juridice doar din resursele primite de la BNM sub forma de credite de urgență. La data de 12 august 2015, Banca de Economii are datorii față de BNM în sumă de 8,67 miliarde lei.” Deci, din 27 noiembrie 2014 depozitele persoanelor fizice și juridice sunt rambursate DOAR din resursele primite de la BNM sub formă de credite de urgență. Pentru ce și unde, atunci, au fost folosite resursele noi atrase de BEM după 27.11.2014 (cu permisiunea generoasă și inexplicată coerent deocamdată de BNM) prin depozite și plasamente în BEM (încă și scutite de rezervare obligatorie)? Balul continuă…
(19.08): BNM şi cele trei bănci comerciale în dificultate, prin care BNM a pompat miliardele care urmează să fie convertite în datoriile fiecăruia care s-a născut şi încă mai există în RM, au stors miliarde şi milioane ca venituri din fluctuaţii valutare în 2015. Guvernatorul tot repetă că aceste venituri sunt de el/ei făcute. Cum de îndrăzneşte? Cei care admit/coordonează aşa ceva răspund în faţa legii. Deocamdată în alte ţări. Dar vine rândul. http://www.zf.ro/business-international/pentru-ca-au-manipulat-pietele-valutare-bancile-ar-putea-plati-despagubiri-civile-uriase-14680006
(20.08): Când începe crăcănarea cursului?
(21.08): Iată ce lipsea: acord de colaborare. De atât Legea nu se respecta până acum. Interesant, are oare BNM acorduri cu PG, CNA, SIS? Dar cu Guvernul? Pentru ce-i art. 6 din Legea cu privire la BNM?http://oficial.md/economie/igp-si-bnm-au-incheiat-un-acord-de-colaborare-detalii
(24.08): Autorităţile monetare pregătesc teren pentru noi scumpiri. Cine şi cum poate opri trendul?
(25.08): Guvernatorul zicea că în 2016 ne paşte o inflaţie şi mai mare. Darcum se leagă prezicerile lui cu acestea:http://eco.md/index.php/opinii/blog/item/3779-forumul-economic-mondial-lumea-întreagă-e-în-pragul-deflaţiei-care-sunt-riscurile? A făcut-o iar intenţionat? Pentru haos? Ştim că autorităţile au “imunitate” la tot ce se întâmplă în preajmă şi la ce se spune despre Moldova. Totuşi, Moldova, în genere, e pe Pământ?
(26.08): Stau şi mă gândesc: cum şi când va reuşi BNM, până la 1 septembrie, să anuleze supravegherea specială impusă la o bancă comercială cu poştă? Doar nu se va dezice banca de poştă, poşta – de contract, oligarhii – de business pe banii oamenilor, nu se va autosesiza CNA pe contract, consiliul concurenţei – pe concurenţă neloială… Ce-i mai uşor de făcut? Vorba unui personaj în funcţie mare – important să fie totul legal. Unde e ilegal – se schimbă legea. Alianţă să fie.
(01.09): A venit şi ziua de 1 septembrie. Şi maturii au aşteptat această zi:BNM, aveţi un nume de companie selectată pentru etapa doi a investigaţiei celor întâmplate în sectorul bancar în 2014? Nu de alta, dar vine şi 2015 la rând.
(02.09): Ieri a fost anunţat un concurs pentru selectarea instituţiei bancare care va deservi conturile trezoreriale ale bugetului şi instituţiilor bugetare. Că acest concurs va dura până pe 7 septembrie se discuta de mai multe săptămâni. Ieri doar a fost confirmat oficial. Că vor fi admise doar 3 bănci – va fi anunţat după 7 septembrie. Şi aici apar întrebări către BNM:când, totuşi, apare claritate cu regimul de supraveghere specială impus de BNM celor 3 bănci, care vor fi admise în concurs? Nu există oare unpericol că banii bugetari să fie iar administraţi de către bănci care au probleme, inclusiv de transparenţă a acţionarilor (asta poate fi dedus din decizia BNM de impunere a regimului special de supraveghere, până BNM nu spune altfel)? După 2015 nu va urma un alt 2014 (bancar)?
(03.09): BNM are, contrar propriilor aşteptări şi modelări, un nume de companie interesată să efectueze investigaţia furtului miliardului (etapa a doua) şi recuperarea acestuia. Este oare acesta un motiv de convocare de urgenţă a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară sau mai rabdă? Tărăgănarea unei decizei a BNM costă tot mai mult, iar recuperarea devine tot mai problematică.
(07.09): Sunt zile când nici ceaiul nu mai merge ;-). Azi este ziua când trebuie să aflăm: 1. dacă va fi etapa a doua a investigaţiei Kroll pe cazul miliardelor şi 2. care bancă/bănci va prelua deservirea conturilor trezoreriale, adică a banilor publici, de la BEM. Aşa au declarat autorităţile. Sau planurile s-au schimbat? Alo, BNM? Mai sunteţi pe fază?
(08.09): Ieri, după şedinţa ComNaţStabFin, am văzut un prim-ministru pierdut. I-a dispărut determinarea să se clarifice cu cei de la BNM, cu ce s-a întamplat în bănci şi să recupere ce se mai poate recupera din miliardele “plecate” prin contractarea unei/unor companii internaţionale specializate în investigaţii şi recuperare. A primit decizia liderilor Alianţei: nici un fel de investigaţie internaţională. Se tem să le scape controlul asupra situaţiei create, se tem de internaţionalizarea investigaţiei. BNM, instituţie “independentă”, care anunţase “selectare”, care urma să ia decizie şi să încheie contractul, pasează problema în spaţiu politic, adică prim-ministrului. Şi acesta este împins în prim-plan să dea de înţeles că … Alianţa ştie ea ce face. Un prim-ministru pus în colţ de Alianţă – nu-i nimic mai periculos decât astfel de situaţii. BNM, sărbătoriţi? Între timp, unii din Alianţă lansează idei năstruşnice de betonare a rămăşiţelor unei bănci în pereţii MinFin-ului.

sursa: deschide.md