sursa: europalibera.org

Streleț insistă că PLDM este fracțiunea cea mai puternică, după ultimele alegeri generale și are, în consecință, dreptul de a înainta candidatul la funcția de premier. Liderul PLDM a confirmat faputul că toate partidele „pro-europene” intenționează să se întâlnească miercuri cu președintele Nicolae Timofti.

sursa: europalibera.org

Ei au răspuns astfel votului dat joia trecută de PD, partid cu care s-au aflat la guvernare în diverse coaliţii numite „pro-europene” timp de şase ani, pentru debarcarea guvernului condus de un liberal-democrat, Valeriu Streleţ.

La originea conflictului este decizia democraţilor şi liberalor de a sprijini prin vot, pe 15 octombrie, cererea procurorului general de lipsire de imunitate parlamentară a liderului liberal-democrat Vlad Filat, acuzat de Procuratură de luare de mită şi abuz de putere într-un dosar legat de frauda de la BEM.

Explicând astăzi decizia Consiliului politic al PLDM, Valeriu Streleţ, care după arestarea lui Vlad Filat, este preşedinte interimar al formaţiunii, a spus că liberal-democraţii nu mai pot continua să guverneze cu un partid care „a acaparat instituţiile statului” şi „s-a opus reformelor, chiar dacă, formal, le acceptase”.

„Ne-am făcut onest datoria, am realizat împreună reforme importante, însă odată ce democraţii au trimis în demisie un guvern care uşor putea să fie transformat în unul majoritar, acum să găsească soluţii pentru continaurea guvernării,” a mai spus Valeriu Streleţ.

El a acuzat totodată democraţii că încearcă să fărămiţeze PLDM, prin mituire şi presiune, şi a făcut şi un apel la forţele sănătoase de dreapta „să facă front comun” pentru a construi „un veritabil stat european”.

La scurt timp după anunţarea acestei decizii, democratul Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al formaţiunii democrate, a declarat că în rândul liberal-democraţilor din Parlament sunt cel puţin doi deputaţi gata să adere la o eventuală coaliţie pentru formarea guvernului.

Democraţilor şi liberalilor le-ar mai trebui cel puţin 14 mandate ca să poată forma, împreună cu cinci neafiliaţi, inclusiv trei din grupul Leancă, o majoritate la limită cu 51 de voturi.

Analiştii politici, printre ei Victor Ciobanu, anticipează crearea unui guvern tehnocrat dominat de Partidul Democrat, cu participarea comuniştilor conduşi de Vladimir Voronin. Ieri, democraţii au purtat o rundă de consultări în acest sens cu PCRM-ul:

„Acesta este scenariul care va fi dus până la capăt. Construcţia se va numi guvern tehnocrat, cu titulatură europeană evident. Participarea comuniştilor este o acţiune cu ţintă lungă, care este alegerea preşedintelui. De aceea, comuniştii trebuie cooptaţi de pe acum, ca opinia publică să se deprindă cu ideea că PCRM-ul nu este atât de antieuropean cum se credea până acum. Marea problemă a acestei configuraţii ar fi coabitarea PL alături de PCRM.”

Nu se ştie dacă grupul Leancă va accepta să participe la o guvernare tehnocrată instaurată cu suportul PCRM-ului. Fostul premier, care până acum a participat la discuţiile iniţiate de PD pentru crearea coaliţiei, spune că implementarea fără rezerve a Acordului de Asociere ar fi o condiţie, dar că nu crede capabil PCRM-ul să se angajeze pe aşa ceva:

„Implementarea necondiţionată a Acordului de Asociere trebuie să fie elementul cheie a oricărei guvernării. Altfel – anticipate şi poporul să ne judece”, a declarat ieri Iurie Leancă într-un interviu.

sursa: europalibera.org

„Din numele meu personal, din propria experienţă, aşi prefera ca PDM să-şi continue jocurile fără PLDM. Dar vor decide colegii de partid, iar eu mă voi conforma. Pentru PDM va fi o sarcină dificilă să convingă deputaţii din PLDM să formeze o nouă alianţă. Îmi dau seama că partidul va trece prin momente foarte grele, turbulenţe, presiuni”, a declarat fostul premier.

Streleţ a declarat că situaţia din ultimul timp i-a amintit de perioada din decembrie 2010, când PDM purta negocieri pe două părţi . „S-a făcut totul atunci ca PDM să ia decizia de face alianţă cu partidele pro-europene. Costul acestei decizii a fost foarte greu, atât de greu încât consecinţele le simţim şi acum prin diferite influenţe”, a declarat premierul demis.

Fruntaşul liberal-democrat consideră că partidul pe care îl reprezintă este vinovat de situaţia creată pentru că a făcut prea multe cedări. „PLDM a comis multe greşeli atunci când s-a constituit Alianţa şi a cedat multe lucruri în numele integrării europene. Acum înţelegem că am greşit. Veneau europenii şi ne solicitau să facem coaliţie în numele europenizării. Cred că prin vinderea CNA, a PG şi BNM, statul este capturat şi controlat de PDM. Mă simt şi eu vinovat prin faptul că la ultimul acord de constituire al AIE nu am pus piciorul în prag pentru a fi realizaţi paşi concreţi pentru depolitizarea PG şi CNA”, a declarat Valeriu Streleţ.

sursa: Tribuna.md

sursa: europalibera.org

sursa: National.MD

Liderii celor trei partide de la Chișinău care se autodefinesc pro-europene l-au preferat pe Streleț, un personaj șters, fără anvergură, care și-a făcut averea aproape exclusiv pe spezele statului, în fața Maiei Sandu, o reformistă care și-a dovedit calitățile și atașamentul față de ideile occidentale.

Pentru moldoveni, Maia Sandu ar fi fost cu adevărat opțiunea pro-europeană, nu doar fiindcă era agreată de marile cancelarii vestice, dar și fiindcă avea un program clar, de la care nu voia să facă rabat. Condițiile impuse de ea pentru a accepta fotoliul de premier ar fi putut să creeze temelia unei dezvoltări sănătoase în mica republică de peste Prut: înlocuirea procurorului general cu unul european, în așa fel încât justiția să nu mai fie la cheremul politicienilor aflați la putere, numirea unui specialist care a lucrat pentru Banca Mondială în funcția de guvernator al Băncii Naționale, posibilitatea de a-și alege singură miniștrii care ar fi format noul Cabinet și cuvântul liderilor Alianței pentru Integrare Europeană în fața reprezentanților Băncii Mondiale că vor susține reformele necesare.

Cu un astfel de premier, cele trei partide (PLDM –Partidul Liberal Democrat Moldovean, PDM –Partidul Democrat Moldovean și PL – Partidul Liberal) care urmează să susțină noul Guvern nu și-ar fi putut continua politicile bazate pe interese personale și de grup.

Sub guvernarea lor, din 2009 încoace, Republica Moldova a rămas un stat captiv. Averile celor aflați la putere au crescut o dată cu abuzurile de toate felurile, ascunse sub paravanul drumului european. Valeriu Streleț, susținut pentru fotoliul de premier, este emblema acestui fel de a face politică și a ajuns unul dintre cei mai bogați deputați, un oligarh în plină devenire.

Elita așa-zis europeană a Republicii Moldova s-a complăcut să conducă un stat aproape eșuat, acaparat de o oligarhie crescută după chipul și asemănarea celei rusești. Cu un premier vulnerabil ca Streleț, așa cum și-au dorit liderii „pro-europeni“, lucrurile s-ar putea să stagneze dincolo de Prut până când moldovenii, sătui de promisiuni și furăciuni, vor alege celălalt drum. Deși nu fac parte dintr-o strategie a Moscovei, manevrele Alianței pentru Integrare Europeană par să fie în favoarea Rusiei, care este avantajată de o Republică Moldova nefuncțională, cu oameni săraci, needucați și ușor de manipulat.

România, care a fost un jucător redutabil dincolo de Prut în ultimii ani, pare să se fi retras pentru moment din ecuație, lăsându-i pe liderii de la Chișinău să-și refacă singuri calea spre Vest, pierdută în degringolada negocierilor și a înțelegerilor subterane. Bruxelles-ul și Washington-ul și-ar fi dorit să o aibă la Chișinău pe Maia Sandu, dar nu pot să le facă moldovenilor bine cu forța. Ei vor în fruntea Guvernului un om care seamănă cu Putin, dar fără aplombul acestuia, și stau la intersecție privind nehotărâți când spre Vest, când spre Est. În Vest sunt prea multe reguli de respectat și prea multe aparate care le scanează averile, pârghiile din justiție, banii care dispar din vistieria statului și se scurg în buzunarele clientelei. În Est, oligarhia e sistemul natural de conducere a statului, regulile sunt făcute în folosul acesteia, iar pedepsele și controlul se aplică doar „trădătorilor“. Uniunea Europeană este prea invazivă pentru gustul liderilor de la Chișinău, chiar dacă ei se prefac că adoră să fie ținuți de mână. În realitate, aceștia sabotează orice pas spre Occident și fac o piruetă (in)conștientă spre Est.