Astfel, pe 18 martie, în comuna Peresecina, Orhei, a avut loc o ceremonie de acordare a echipamentului agricol întreprinderii intercomunitare “Prosper Rural”.

Întreprinderea intercomunitară deserveşte pajiştile din localitățile Peresecina, Sămănanca, Donici și Teleșeu, de care beneficiază peste 12.500 locuitori.

„Schimbările climatice reprezintă o adevărată provocare pentru comunitățile de pretutindeni. Uniunea Europeană acordă asistență considerabilă pentru localităţile din perimetrul Parcului Național Orhei, pentru a restabili pășuni valoroase și păduri, în scopul de a contribui la atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Acest proiect reprezintă un model de ceea ce se poate face pentru a combate efectele schimbărilor climatice în practică.”, susţine Aneil Singh, şeful Cooperării Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Proiectul “CLIMA-EAST” mai susţine împădurirea a 150 de hectare de terenuri degradate în Parcul Naţional Orhei. Aceasta contribuie la reducerea eroziunii solului şi la diminuarea poluării cu nutrienţii din sol.

„Terenurile agricole sunt cea mai importantă resursă pentru Moldova și populația sa, și noi credem că, datorită fondurilor UE, putem utiliza acest potenţial în beneficiul oamenilor. În Orhei a fost creat pentru prima dată un parc naţional, cu scopul de a conserva patrimoniul natural și cultural, dar, de asemenea, şi pentru a spori bunăstarea economică și socială a comunităților locale. Bazându-ne pe acest progres major în domeniul mediului, am continuat să investim în Parcul Național Orhei, astfel încât acesta să servească drept model de dezvoltare regională durabilă, în conformitate cu cele mai bune practici europene”, spune Narine Sahakyan, reprezentanta adjunctă a PNUD Moldova.

Proiectul “CLIMA-EAST” are un buget de 535.000 Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi se desfășoară în perioada 2013-2016.

Scopul proiectului este de a aplica modele de gestionare durabilă a resurselor naturale în păşunile şi pădurile din cadrul Parcului Naţional Orhei şi zona sa de protecţie. Aceasta va duce la o absorbție mai eficientă a carbonului şi la conservarea biodiversităţii.

Parcul Naţional Orhei cuprinde o suprafaţă de peste 33.000 de hectare, incluzând localităţi din 4 raioane – Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. Parcul a fost creat în 2013 cu susţinerea PNUD.

Galerie foto: https://www.flickr.com/photos/134064857@N06/albums/72157666027841096

Echipamentul va fi transmis   întreprinderii intercomunitare “Prosper Rural”, în cadrul Proiectului „CLIMA EAST”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Beneficiari ai acestei donatii sunt satul Peresecina si comunele Donici, Sămănanca,  Teleșeu.

Întreprinderea intercomunitară “Prosper Rural” deservește 839 ha de pajiști:  417 din Peresecina, 296 din satul Donici, cca 70 din satul Teleșeu și 57 din Sămănanca, cu un impact asupra a 12.500 locuitori. Echipamentul urmează să fie utilizat în aceste localități pentru restabilirea și gestionarea durabilă al pajiştilor.

Proiectul “CLIMA-EAST” are un buget de 535.000 Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi se desfășoară în perioada 2013-2016.

sursa: europalibera.org

Eurodeputatul Andi Cristea, care a condus şedinţa Delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, informează că întâlnirea a fost organizată înaintea lucrărilor Consiliului de Asociere UE-Moldova, care va avea loc la Bruxelles între 14 şi 16 martie.

La dezbateri au fost prezenţi, de asemenea, membrii Parlamentului European care au efectuat recent vizite în Republica Moldova – Petras Austrevicius, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova şi Heidi Hautala, preşedinta Delegaţiei Parlamentului European la Euronest.

Întâlnirea Delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova este prima de acest fel de la investirea Guvernului Filip. Săptămâna viitoare este programat un schimb de opinii în Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului European, în prezenţa primului ministru de la Chişinău.

Preşedintele Partidului „Partidul Nostru” a spus că oficialii europeni sunt informaţi precum că actuala guvernare ar vrea să vorbească cu opoziţia, dar aceasta nu corespunde adevărului. „Astăzi avem nevoie de o acţiune concretă care va duce la sfârșitul actualei guvernări”, a mai spus Renato Usatîi.

Preşedintele Partidului politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” Andrei Năstase, a acuzat guvernarea în mimarea unor reforme sau a unor demisii. „Dialogul a fost profanat anume de cei de la guvernare, deoarece la toate chemările noastre nu s-a răspuns. Mai mult decât atât, tentativa de a discuta cu societatea civilă a avut două rezultate – guvernarea a ales să vorbească doar cu ONG-urile şi a încercat să corupă aceste ONG-uri. Au spus că opoziţia e vinovată de criza economică şi de criza politică”.

În acest sens, delegația UE în RM îndeamnă autoritățile „să gestioneze mijloacele financiare cu atenție și în interesul cetățenilor”.

„Având în vedere situația social-economică din RM, noi cerem autorităților să fie atente și precaute în gestionarea resurselor, în interesul tuturor cetățenilor RM. Reforma procuraturii și lupta cu corupția din sistemul judiciar trebuie realizate în regim prioritar”, citează Delegația UE textul Rezoluției Consiliului European privind situația din RM, adoptată la 15 februarie 2015.

Reprezentanța UE amintește că „asistența financiară acordată de UE are drept scop promovarea reformelor în domeniile cheie, însă din cauza lipsei de progres în reformarea procuraturii, sprijinul financiar a fost suspendat”.

„Asistența din partea UE a fost acordată pentru promovarea reformelor în sectoare ale ramurilor cheie în contextul reformelor politice. Până în prezent UE a transferat două tranșe în cadrul Programului de sprijin bugetar al sistemului judiciar. În urma progresului nesatisfăcător în reformarea sistemului judiciar și suspendarea temporară a tranșelor de sprijinire a bugetului Moldovei (cum a anunțat Delegația Uniunii Europene în R.Moldova la 8 iulie 2015) din august 2014 nu sunt efectuate plăți pentru sprijinirea bugetului și sistemului judiciar”, se subliniază în mesaj.

Delegația UE menționează că „una din cauzele din care a nu a fost transferată întreaga sumă în Programul de sprijinire a sistemului judiciar este lipsa progresului în reformarea procuraturii”.

„Transparența bugetară și managementul rațional al finanțelor de stat sunt premise necesare pentru obținerea sprijinului bugetar din partea UE, iar resursele bugetare, care sunt limitate, Ministerul Finanțelor trebuie să le aloce cu mare responsabilitate”, se subliniază în document.

În anul 2015 Guvernul a fost nevoit să renunțe la o serie de proiecte investiționale pentru a-și îndeplini obligațiile de achitare a salariilor și pensiilor, deoarece partenerii de dezvoltare au suspendat finanțarea RM, din cauza neîndeplinirii de către țară a unor angajamente, inclusiv în vederea reformei sistemului judiciar, parte a cărei este și reforma procuraturii. În pofida acestui fapt, autoritățile au acceptat din contul bugetului să înnoiască parcul auto al procuraturii.

La sfârșitul anului trecut Procuratura Generală a procurat computere noi în valoare de 4,5 mil. lei, precum și 2000 de fotolii de oficiu, în sumă de 500 mil. de lei. Conform datelor serviciului de presă al instituției, toate achizițiile făcute în anul 2015 au fost finanțate din bugetul RM și resursele acordate de UE pentru desfășurarea reformei judiciare.

„INFOTAG” precizează: Joi Parlamentul a adoptat în a doua lectură legea procuraturii. Documentul va intra în vigoare de la 1 august 2016. Printre alte măsuri, legea prevede majorarea salariilor procurorilor.

Reprezentanţi ai Delegaţiei UE la Chişinău, experţi europeni, precum şi avocaţi, şi judecători au discutat despre primele rezultate obţinute în cadrul acestui proiect şi priorităţile pentru viitor. Aneil Singh şi-a exprimat speranţa că vor fi obţinute rezultate concrete în procesul de implementare a acestui proiect.

Nicu Popescu: „Este suficient să comparăm această declarație cu orice altă declarație venită din partea Uniunii Europene referitoare la Moldova din ultimii șase ani ca să ne dăm seama că, chiar și în limbaj diplomatic, aceasta este cea mai dură declarație adresată Republicii Moldova de la plecarea comuniștilor de la putere în 2009.

Și în acest sens limbajul acestei declarații este dur în sine, dar mai ales dur comparativ cu ceea ce a avut Republicii Moldova de auzit la Bruxelles până acum.

Pentru Moldova această declarație este cu atât mai regretabilă cu cât, dacă în cazul acestei declarații observăm că Uniunea Europeană a adoptat cea mai dură poziție posibilă din ultimii șase ani, la aceeași reuniune a miniștrilor a început să se deblocheze relația dintre Belarus și Uniunea Europeană. Bineînțeles că declarația față de Belarus este ceva mai negativă decât cea față de Republica Moldova, vorbește și despre abuzurile antidemocratice din Belarus. Dar iată că Republica Moldova astăzi s-a trezit pe o traiectorie de înrăutățire a relației cu UE, iar Belarusul merge în direcție opusă, pe o traiectorie de îmbunătățire a relațiilor cu Uniunea Europeană. Și acest lucru, iarăși este încă un minus adus simbolic Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Este limpede că Republica Moldova nu livrează ceea ce și-a asumat în raport cu Bruxellesul. S-ar putea schimba acest lucru, acum, că există un guvern instaurat, așa cum este el?

Nicu Popescu: „Această declarație specifică foarte clar cam ce se așteaptă de la Republicii Moldova și este evident că cele mai grele lovituri se dau în situația legată de corupția din Republica Moldova, lipsa de transparență, lipsa independenței instituțiilor care se presupune că ar trebui să asigure legea – de la curți la Centrul Național Anticorupție, poliție etc.

Deci, aceste instituții sunt practic arătate cu degetul în Republica Moldova. Banca Națională a Republicii Moldova este și ea arătată cu degetul direct de către UE, ca o instituție care a eșuat complet să-și exercite funcțiile de supervizare bancară în cazul furtului miliardului.

De fapt, această declarație spune foarte clar cam care este agenda de lucru a Republicii Moldova în viitorul apropiat, dacă Republica Moldova vrea să-și restabilească o relație minimă funcțională și pozitivă cu principalii săi susținători, și practic singurii săi susținători importanți de pe arena internațională – UE și SUA, plus instituțiile financiare internaționale.”

Europa Liberă: Alternativa fiind care, dle Popescu?

Nicu Popescu: „În primul rând, probabil, alternativa este un colaps economic, pentru că Republica Moldova nu este în stare să depășească această situație fără niște complicații și o criză economică majoră. Dar chiar și în cazul unor anumite progrese în aceste domenii evidențiate acum de Uniunea Europeană, dar în jurul cărora se agită partenerii externi ai Republicii Moldova deja de destul timp, chiar și în cazul unei relații ceva mai constructive cu UE și cu FMI, oricum miliardul dispărut nu poate fi generat din aer și va presupune sacrificii și un grad anumit de austeritate pe care îl simt deja, dar îl vor simți și mai mult pe viitor, cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Republica Moldova era numită deja la un moment dat dinspre UE „stat capturat”. Acum tocmai cel care se avea în vedere prin această sintagmă conduce un partid care și-a întărit puterea prin numirea acestui nou executiv, toate ministerele aproape vor fi controlate de acest partid. La ce se poate aștepta Uniunea Europeană în acest sens?  

Nicu Popescu: „Nu este funcția Uniunii Europene să ghicească încotro o va lua Moldova și nu este funcția Uniunii Europene să ghicească gradul de iresponsabilitate, sau de responsabilitate, politică a celor care au capturat statul Republica Moldova. UE a pus condițiile pe masă, și-a declarat deschis așteptările și ține de guvernarea de la Chișinău să se comporte în concordanță cu aceste așteptări și condiții.

Bate la ochi foarte mult faptul că inclusiv misterul dispariției miliardului într-o țară ca Letonia, unele țări din care au jucat un anumit rol în aceste scheme de fraude financiare, deci, în Letonia o bancă a fost amendată pentru implicarea în acest caz, chiar și un oficial a fost concediat în contextul acestui caz, iar în Republica Moldova lucrurile practic nu se mișcă. Nu există nicio schimbare reală, există doar așteptarea unei schimbări la Banca Națională. Din perspectiva Uniunii Europene și a oricărui observator este ridicolă situația în care liderii și persoanele care au eșuat în monitorizarea acestui furt al miliardului la Banca Națională continuă să semneze hârtii de care depinde stabilitatea financiar-bancară a Republicii Moldova. Sau faptul că persoana care a implementat o bună parte din această schemă de dispariție a miliardului, Ilan Șor, este astăzi responsabil inclusiv de fonduri publice, fonduri de stat, în calitate de primar.

Toate aceste anomalii chiar nu se pot regăsi într-un stat minim funcțional, ca să nu mai spun într-un stat în care este respectată ordinea de drept.”

Europa Liberă: E limpede că sprijinul sau alegerea pe care a făcut-o Occidentul, cel puțin așa se vede la Chișinău, a fost în favoarea stabilității și a evitării riscului de anticipate care s-ar putea solda în aceste condiții cu venirea unor partide conectate la Kremlin. Ce ar putea totuși determina Occidentul să-i crape răbdarea în raport cu Moldova?

Nicu Popescu: „Nimeni nu-și face iluzii în privința așa-numitei „stabilități” a Republicii Moldova, toți își dau seama că Republica Moldova de fapt are de ales între o instabilitate pe termen scurt, legată de alegerile anticipate și de unele eventuale schimbări politice, inclusiv de politică externă, și faptul că nu poți numi „o guvernare stabilă” situația în care majoritatea din Parlament se bucură de sprijinul a mai puțin de 15 la sută din populația Republicii Moldova.

Ori, în acest sens un grad de sprijin atât de mic, chiar și cu cele mai bune intenții, nu ai capital politic pentru a face reformele necesare, pentru a implementa măsurile necesare. Și chiar și în cele mai bune condiții, cu cei mai geniali manageri, miniștri sau prim-miniștri în condițiile în care practic nu ai sprijin public este foarte greu să supraviețuiești pentru încă aproape trei ani, dar mite să implementezi reforme serioase și profunde.

Deci, în acest sens, Uniunea Europeană nu alege dintre stabilitate și instabilitate, ci dintre două tipuri de instabilitate care constituie perspectiva imediată a Republicii Moldova – o perspectivă la care țara a fost adusă de o elită politică iresponsabilă.”

Analiza arătă că în continuare o parte din mărfurile scutite de taxe rămân a fi neeligibile pe piaţa UE, cum ar fi produsele de origine animalieră. Potrivit studiului, Moldova şi-a luat angajamentul de a-şi alinia legislaţia sanitară şi fitosanitară la cea a UE. Progresul la acest capitol este unul modest, spun experţii, în situaţia când doar un sfert din acţiunile prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană 2014-2016 pentru anul 2015 sunt implementate, majoritatea sunt în proces de realizare.

Potrivit experţilor, o provocare importantă rămâne capacitatea instituţională redusă în implementarea noilor reglementări, lipsa unor laboratoare moderne şi kituri de testare, ceea ce nu permit până la momentul actual exportul de produse de origine animalieră. „În 2016, este prioritar de a crea condiţii pentru valorificarea potenţialului de export pe piaţa UE a produselor de origine animalieră, în special, a cărnii de pasăre şi ouălor industriale. Astfel, autorităţile de la Chişinău urmează să îşi concentreze eforturile în obţinerea unui rezultat pozitiv din partea Misiunilor de evaluare a Comisiei Europene”, susţine expertul IPRE, Iulian Groza.

Potrivit analizei, în anul 2015 au fost înregistraţi anumiţi paşi importanţi întru atingerea cotelor de export stabilite în Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Dar, pentru unele produse fiind depăşită cota stabilită de 2,5 ori, iar altele rămânând fără nici un lot exportat. „Nivelul de implementare scăzut a măsurilor sanitare şi fitosanitare are un impact direct asupra nivelului de valorificare a produselor supuse cotelor de export. În acest sens, pentru produsele supuse contingentelor tarifare, nivelul de export este de circa 26%, iar produsele supuse unor cote în baza mecanismului împotriva eludării, nivelul de export este de circa 55%”, conchid autorii analizei.

Pentru a depăşi această situaţie, experţii IPRE, au propus un set de recomandări, cum ar fi: deblocarea fondurilor europene ce urmează a fi oferite prin programele de suport bugetar, dotarea laboratoarelor cu kituri şi echipamentele necesare şi acreditarea acestora conform prevederilor UE. De asemenea, este necesară adoptarea de urgenţă a tuturor actelor normative prevăzute în Planul de Acţiuni şi modificarea Acordului de Asociere pentru a fi inserate noile directive ce urmează a fi transpuse în domeniul sanitar şi fitosanitar.

Potrivit rezoluţiei, Uniunea Europeană îşi menţine angajamentul de a sprijini eforturile de reformă. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să prioritizeze reformele ce vizează depolitizarea instituţiilor statului, corupţia sistemică, reforma administraţiei publice. De asemenea, UE solicită prioritizarea reformelor ce vizează creşterea eficienţei organelor de reglementare, transparenţa şi responsabilitatea în gestionarea finanţelor publice, precum şi în ceea ce priveşte procesul de elaborare a politicilor.

Consiliul European face apel la autorităţile din Republica Moldova pentru a consolida guvernanţa corporativă în sectorul financiar, precum şi de a asigura independenţa şi capacităţile de supraveghere ale Băncii Naţionale şi ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Consiliul subliniază în special necesitatea de a numi guvernatorul Băncii Naţionale în baza unui proces non-politizat, transparent şi credibil.

Consiliul mai face apel la autorităţile din Republica Moldova să asigure că fraudele care au afectat sistemul bancar vor fi investigate profund, imparţial, cu scopul de a recupera fondurile deturnate şi de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei. Consiliul mai îndeamnă autorităţile să facă auditul celor trei bănci ce se află sub supraveghere specială. De asemenea, în declaraţie se menţionează că guvernarea trebuie să adopte toate măsurile legislative adecvate, inclusiv alinierea cadrului legal în ceea ce ţine de spălare de bani cu legislaţia UE.

Consiliul este preocupat de lipsa de independenţă a judecătorilor şi a instituţiilor de drept. Acesta subliniază importanţa aplicării reformelor care asigură independenţa, eficienţa, transparenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar şi a instituţiilor anticorupţie. Reforma procuraturii, precum şi lupta împotriva corupţiei în cadrul sistemului judiciar ar trebui să fie tratate ca prioritare.

Consiliul îndeamnă Guvernul să ia măsuri pentru a crea reguli de joc echitabile pentru întreprinderi şi de a restabili un climat investiţional atractiv şi stabil, precum şi de a îmbunătăţi condiţiile de transparenţă a investiţiilor în sectorul energetic.

Potrivit documentului, ar putea fi avută în vedere reluarea plăţilor de sprijin bugetar odată ce sunt îndeplinite condiţiile politice, financiare şi macro-economice, inclusiv respectarea principiilor de supraveghere şi de transparenţă bugetare. Consiliul solicită Guvernului să stabilească, printre altele, o foaie de parcurs detaliată în vederea realizării unui program cu FMI.

Uniunea Europeană salută recentele discuţii privind reforma constituţională din Republica Moldova cu scopul de a preveni viitoare blocaje politice. UE, de asemenea, invită autorităţile din Republica Moldova să ia în considerare toate recomandările OSCE / ODIHR, în special în ceea ce priveşte transparenţa finanţării partidelor şi responsabilitatea candidaţilor aleşi.

Consiliul reaminteşte că libertatea presei este un element fundamental a vieţii democratice. Acesta îndeamnă Guvernul să îmbunătăţească legislaţia naţională, în scopul de a limita concentrarea proprietăţii mass-media şi asigurarării pluralismului.

Consiliul European salută angajamentul Moldovei de a gestiona procesul de reglementare transnistreană ca o prioritate-cheie, precum şi interesul de a relua negocierile cât mai curând posibil, inclusiv în formatul 5+2. Consiliul salută, de asemenea, crearea unui grup de lucru permanent pentru cooperarea între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Populară a Găgăuziei.

sursa: europalibera.org

Într-un comunicat de presă, transmis de echipa lui Andi Cristea, se menţionează că scrisoarea de faţă vine în contextul în care, în urma învestirii Guvernului Pavel Filip la Chişinău, pe 20 ianuarie, nevoia de reformare a statului devine fundamentală, regăsindu-se în termenii formulaţi de România pentru acordarea primei tranşe a unui împrumut de 150 de milioane de euro. Europarlamentarul menţionează că acest ajutor financiar, atent monitorizat de Comisia Europeană şi de FMI, a generat o serie de condiţii, printre care se numără întărirea sistemului de justiţie şi a sistemului bancar, reluarea relaţiilor cu UE, îmbunătăţirea condiţiilor legislative pentru mediul de afaceri şi înlesnirea cooperării cu societatea civilă.

Cei doi oficiali europeni i-au adresat totodată noului premier al Republicii Moldova invitaţia de a participa la un schimb de opinii în cadrul Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului European.

„Republica Moldova poate conta pe sprijinul Uniunii, atâta vreme cât noul executiv dovedeşte prin fapte seriozitate şi nivelul necesar de ambiţie politică pentru realizarea reformelor cuprinse în Acordului de Asociere. Noul Guvern are obligaţia să acţioneze pentru modernizarea societăţii, recâştigarea încrederii oamenilor, şi să refacă stabilitatea macro-economică”, a menţionat eurodeputatul Andi Cristea.

Acesta mai spune că sunt esenţiale negocierea şi semnarea unui acord cu FMI. Doar atunci liniile de finanţare europene destinate Chişinăului vor fi reluate. O atenţie deosebită trebuie acordate combaterii corupţiei, eficientizării justiţiei independente, în special în ceea ce priveşte investigarea fraudelor comise în sistemul bancar.

Cei doi oficiali europeni au dat asigurări Republicii Moldova în legătură cu faptul că poate conta pe sprijinul Uniunii Europene pe calea reformării, subliniind importanţa Comisiei Parlamentare de Asociere UE-Moldova în realizarea şi monitorizarea acestora.

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org

sursa: europalibera.org