Președintele țării, Nicolae Timofti, a afirmat că prevederile din Declarația de Suveranitate sînt actuale și în prezent și a făcut referire la principiul numărul doi din document, care spune că „nici o parte a poporului, nici un grup de cetăţeni, nici un partid politic sau organizaţie publică, nici o altă formă de organizaţie, nici o persoană fizică nu au dreptul să-şi atribuie dreptul de a exercita suveranitatea”.

„Poporul și statul R. Moldova se află în situația cînd trebuie să-și revendice dreptul de a-și exercita suveranitatea. Vom fi mai aproape de acest deziderat pe măsură ce ne vom ancora tot mai mult în spațiul european”, a menționat șeful statului.

Primul președinte al țării, Mircea Snegur, a ținut să menționeze că „succesele R. Moldova pe calea integrării europene se datorează anume bazelor puse în anii `90”.

Declaraţia de Suveranitate a Republicii Moldova a fost adoptată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aflate în componenţa URSS.

Declarația stipulează supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetăţenia națională şi prevede dreptul de a stabili relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. Documentul menționează despre caracterul unitar şi indivizibil al statului, despre faptul că țara este demilitarizată și despre separarea ramurilor puterii în: legislativă, executivă şi judecătorească.

Declarația de Suveranitate a servit drept model pentru elaborarea Declaraţiei de Independenţă şi a Constituţiei Republicii Moldova.